Telepatia gemenilor

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare interesantă a telepatiei, concentrându-se în special asupra gemenilor. Este bine documentată, dar polarizează datorită subiectului său controversat. În timp ce unii o consideră lămuritoare și informativă, alții o percep ca fiind lipsită de dovezi convingătoare și implicată în povestiri anecdotice.

⬤ Bine documentată, interesantă, cuprinzătoare
⬤ oferă perspective valoroase asupra telepatiei, în special la gemeni
⬤ include context istoric și bibliografie pentru lecturi suplimentare
⬤ stil de scriere plăcut pentru cei interesați de subiect
⬤ prezintă anecdote personale și perspective teoretice.

⬤ Lipsă de dovezi convingătoare puternice pentru sceptici
⬤ uneori foarte anecdotică, ceea ce poate diminua rigoarea sa științifică
⬤ se poate adresa doar unui anumit public interesat de fenomenele psihice
⬤ stilul de scriere poate părea meandric și amintește de non-ficțiuni mai vechi, ceea ce o poate face mai puțin atractivă pentru cititorii contemporani.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Twin Telepathy

Conținutul cărții:

Există o "conexiune specială" între gemeni? Își pot citi mințile unul altuia? Sunt telepatici? Aceste întrebări sunt adesea puse, dar nu au primit niciodată un răspuns convingător până acum. Autorul a început să fie interesat de acest subiect atunci când a primit mărturii directe despre modul în care un bărbat al cărui frate geamăn fusese împușcat mortal a reacționat la câțiva kilometri distanță, exact în același moment. Acest lucru l-a determinat să se lanseze într-o cercetare amănunțită a literaturii de specialitate și să colecteze relatări despre exemple similare de telepatie aparentă, unele datând din secolul al XVIII-lea, să interogheze numeroși gemeni cu privire la propriile lor experiențe, să compileze un dosar substanțial de istorii de caz și, în cele din urmă, să contribuie la organizarea unor experimente științifice controlate în mod corespunzător, în care telepatia să poată fi observată pe o diagramă poligraf, dintre care două au fost publicate acum în reviste de specialitate. După cum arată clar în această carte revoluționară, prima care explorează în detaliu "legătura specială dintre gemeni", răspunsul este simplu: unii gemeni sunt predispuși la telepatie, iar alții, probabil majoritatea, nu. Cum se poate întâmpla acest lucru, v-ați putea întreba? Nu se presupune că toți gemenii identici sunt identici în toate privințele? Nu sunt. Adevărul este că, așa cum ar fi spus Orwell, unii gemeni sunt mai identici decât alții. Ceea ce pare să facă diferența este momentul exact în care are loc diviziunea zigotului (oului) fertilizat. Aceasta poate avea loc aproape imediat sau până la 12 zile mai târziu.

Fără a intra aici în detalii, acest lucru înseamnă că "cei care se împart târziu" dezvoltă legături extrem de strânse după naștere, legături care pot dura o viață întreagă, în timp ce "cei care se împart devreme" devin mai independenți și își privesc gemenii ca pe un frate sau o soră obișnuiți. În mod cert, atunci când au fost efectuate experimente la Londra și Copenhaga, de fiecare dată, perechile de gemeni care s-au despărțit târziu au prezentat cele mai clare dovezi de telepatie pe diagramele lor poligraf. Plângerea critică des auzită conform căreia nu există niciun experiment repetabil pentru niciun fel de efect psihic nu mai este adevărată. Această nouă ediție revizuită și actualizată conține cel mai cuprinzător studiu scris până acum despre istoria cercetării telepatiei gemenilor. Autorul explică de ce experimentele au fost, în general, nereușite în trecut și de ce cele pe care a contribuit la conceperea lor au avut un succes constant și indică calea de urmat pentru viitorii cercetători. El explică, de asemenea, că o mai bună înțelegere a conexiunii speciale dintre gemeni prezintă un interes mai mult decât academic, în special pentru părinți, dintre care unii știu deja că poate salva vieți și au făcut-o deja.

Edițiile anterioare ale acestei cărți au fost bine primite de autorități precum psihologul Stanley Krippner, fost președinte al Asociației Parapsihologice, pentru care "se citește ca o intrigantă poveste polițistă", și Rupert Sheldrake, care a contribuit cu o prefață în care afirmă "Timp de mulți ani am căutat în zadar cercetări autorizate pe acest subiect intrigant. În sfârșit am găsit-o, în această carte". Colin Wilson, în introducerea sa, prezice că această carte "va deveni în mod evident un clasic al cercetării psihice".