Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este o explorare profundă a filosofiei lui John Dewey, în special a fuziunii sale unice între idealism și realism. Cartea contestă interpretările existente ale lui Dewey, susținând o înțelegere mai profundă a metafizicii și epistemologiei sale ca fiind interconectate cu experiența umană și contextele sociale. Cartea oferă o analiză detaliată a gândirii lui Dewey și a implicațiilor sale pentru filosofia contemporană, marcându-se ca o lucrare importantă în domeniu.
Avantaje:⬤ Analiza aprofundată a filosofiei lui John Dewey, în special a perspectivelor sale metafizice și epistemologice.
⬤ Cercetare scrupuloasă și detaliată, prezentând argumente convingătoare pentru o nouă înțelegere a lui Dewey.
⬤ Abordează nuanțele experienței umane în raport cu factorii societali și conceptele filosofice, oferind o nouă interpretare a pragmatismului.
⬤ Apreciată pentru profunzimea și importanța sa în contextul pragmatismului american.
Dezavantaje:⬤ Unii cititori pot găsi vocabularul și conceptele arhaice sau confuze, în special cei care nu sunt familiarizați cu discursul filosofic.
⬤ Cartea se concentrează în principal pe prima jumătate a carierei lui Dewey, ceea ce poate lăsa unele întrebări cu privire la evoluțiile sale ulterioare.
⬤ Lipsurile ocazionale de claritate în ceea ce privește termenii critici pot duce la interpretări greșite ale opiniilor lui Dewey.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Dewey's Empirical Theory of Knowledge and Reality
Conținutul cărții:
Renașterea continuă a interesului pentru opera filosofului și pragmatistului american John Dewey a dat naștere unui flux abundent de comentarii, ediții critice și reevaluări ale scrierilor lui Dewey. În timp ce studiile anterioare ale operei lui Dewey s-au axat fie pe istorie, fie pe actualitate, Shook oferă o abordare inovatoare și organică a înțelegerii lui Dewey și arată în mod elocvent că instrumentalismul lui Dewey a crescut fără probleme din idealismul său. Shook susține că majoritatea studiilor actuale operează sub o impresie greșită a primelor poziții filosofice ale lui Dewey și demonstrează în mod convingător o serie de puncte cheie:
că empirismul metafizic al lui Dewey a rămas mai îndatorat lui Kant și Hegel decât se presupune în mod obișnuit;
faptul că Dewey a datorat mai mult influenței lui Wundt decât se crede în mod obișnuit
că influența lui Peirce și James nu a fost atât de semnificativă pentru dezvoltarea teoriilor lui Dewey despre minte și adevăr, așa cum s-a susținut în trecut;
și că teoria pragmatică a cunoașterii a lui Dewey nu a abandonat niciodată cu adevărat idealismul.
Expunerea lui Shook a unității gândirii lui Dewey sfidează o mare industrie academică dedicată suprimării sau explicării coerenței dintre gândirea timpurie a lui Dewey și lucrările sale ulterioare. În toate privințele, Teoria empirică a cunoașterii și realității a lui Dewey este un studiu provocator și captivant, care va ocupa o nișă unică în acest domeniu. Este sigur că va stimula discuțiile și controversele, forțându-i pe tradiționaliștii lui Dewey să iasă din modurile obișnuite de gândire și transformând înțelegerea noastră convențională a dezvoltării filosofiei americane clasice.
