Testarea puterii maritime americane: Exercițiile strategice ale marinei americane, 1923-1940

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Testing American Sea Power” de Craig C. Felker oferă o analiză cuprinzătoare a exercițiilor strategice ale Marinei SUA între Primul și Al Doilea Război Mondial, contestând în mod eficient ideea că Marina a aderat în mod rigid la doctrinele lui Mahan. Ea examinează integrarea noilor tehnologii, precum aviația navală și submarinele, în strategia navală, precum și dezvoltarea războiului amfibiu, oferind perspective valoroase atât pentru istoricii militari, cât și pentru civilii interesați de istoria navală.

Cartea oferă o examinare lucidă și esențială a strategiei Marinei Statelor Unite și a schimbărilor tehnologice. Ea evidențiază experimentele proactive ale Marinei cu avioane și submarine în timpul exercițiilor interbelice și desființează miturile privind rezistența la aceste progrese. De asemenea, oferă o evaluare clară a înțelegerii Marinei cu privire la puterea aeriană și rolul războiului amfibiu, demonstrând o flotă adaptabilă și nu stagnantă.

Cartea nu este o prezentare exhaustivă a fiecărei probleme a flotei, ceea ce ar putea lăsa cititorii care caută o analiză detaliată fără răspuns. Unele recenzii indică faptul că o aderență strictă la principiile lui Mahan a fost încă prezentă în anumite exerciții, limitând potențial inovația. În plus, anumite domenii, cum ar fi războiul antisubmarin, sunt notate ca fiind mai puțin lămuritoare decât altele.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Testing American Sea Power: U.S. Navy Strategic Exercises, 1923-1940

Conținutul cărții:

Teatrul Pacificului în cel de-al Doilea Război Mondial a depins de puterea maritimă americană. Această putere a fost rafinată între 1923 și 1940, când Marina SUA a organizat douăzeci și unu de exerciții majore pentru flotă, menite să dezvolte strategia și să permită ofițerilor să pună în aplicare planurile într-un cadru operațional.

Înainte de 1923, ofițerii de marină se bazau foarte mult pe teoriile căpitanului Alfred Thayer Mahan, care susținea că controlul asupra mării era vital pentru victoria militară, cel mai bine obținută prin utilizarea navelor de luptă. Cu toate acestea, exercițiile flotei au permis o practică valoroasă cu alte resurse și teorii militare. Ca rezultat direct al acestor exerciții, marina a încorporat diferite tehnologii și și-a actualizat propriile strategii învechite.

Deși cel de-al Doilea Război Mondial a adus provocări neprevăzute și dezavantajele exercițiilor de simulare au devenit repede evidente, „problemele” flotei au deschis ușa unor idei diferite care au permis Marinei SUA să reușească în cele din urmă. Testarea puterii maritime americane sfidează înțelepciunea convențională conform căreia teoria mahaniană a ținut Marina americană într-o strânsoare de oțel.

Cercetarea și analiza lui Felker, prima care se concentrează pe exercițiile interbelice ale marinei, vor aduce o contribuție valoroasă istoriei navale pentru istorici, profesioniști militari și instructori navale. CRAIG C.

FELKER este comandant în Marina Statelor Unite și a fost recent colaborator al emisiunii Deep Sea Detectives de la History Channel. Locuiește în Annapolis, Maryland.