Teze către o ontologie trinitară

Recenzii ale cititorilor

Cartea analizată aprofundează relația dintre conceptele trinitare și ontologie, pledând pentru o schimbare filosofică în direcția înțelegerii ființei prin prisma iubirii dăruitoare. Cartea discută diverse teme filosofice și teologice, propunând că adevărata înțelegere a ontologiei vine din îmbrățișarea noțiunii de iubire ca fiind esențială pentru existența ființei.

Cartea este lăudată pentru profunzimea și amploarea sa, oferind perspective noi asupra ontologiei care rezonează dincolo de gândirea creștină. Capacitatea lui Hemmerle de a separa elementele filosofice de cele teologice este lăudată, iar utilizarea Scripturii este considerată neintruzivă. Explorarea iubirii ca principiu fundamental oferă o regândire radicală a identității, permanenței și autosubsistenței. Cititorii apreciază profunzimea ontologiei trinitare și găsesc captivantă reflecția asupra implicațiilor pentru filosofie, spiritualitate și comunitate.

Unii cititori pot găsi cartea densă și fragmentară, necesitând o lectură atentă pentru a înțelege pe deplin conceptele sale. Este posibil ca complexitatea și profunzimea filosofică să nu fie accesibile tuturor categoriilor de public, putându-i îndepărta pe cei care nu sunt deja înclinați spre acest subiect. Recenzia menționează că poate lăsa semne de întrebare cu privire la amploarea conținutului, deoarece acoperă doar o mică parte din ideile cărții.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Theses Towards A Trinitarian Ontology

Conținutul cărții:

Scrisă în 1975 ca o felicitare de ziua de naștere a teologului Hans Urs von Balthasar, lucrarea lui Klaus Hemmerle Teze către o ontologie trinitară este de cea mai înaltă importanță din punct de vedere teologic, fiind un text sursă cheie pentru recentul interes larg pentru ideea unei "ontologii trinitare".

Bazându-se pe familiaritatea profundă a lui Hemmerle cu idealismul german, Tezele schițează o ontologie care pornește nu de la invarianță, ci de la "dăruire de sine", de la kenosis, și articulează un răspuns specific trinitar la aporiile gândirii de la începutul secolului XXI - un răspuns pentru care doar iubirea poate fi înțeleasă în mod credibil ca fiind sensul Ființei.