The Age of Aging: Cum schimbă demografia economia globală și lumea noastră

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază „The Age of Aging” ca o explorare semnificativă și provocatoare a schimbărilor demografice globale, în special a dublei provocări a îmbătrânirii populației și a scăderii ratei fertilității. Cititorii îl laudă pe George Magnus pentru că prezintă probleme complexe într-o manieră atractivă, subliniind potențialele repercusiuni geopolitice și economice ale acestor tendințe. Cu toate acestea, unii recenzenți își exprimă îngrijorarea cu privire la apatia publicului față de aceste probleme critice.

⬤ Stil de scriere captivant, care face ca un subiect arid să devină interesant.
⬤ Oferă o perspectivă aprofundată asupra tranzițiilor demografice globale.
⬤ Conștientizează implicațiile îmbătrânirii populației și ale scăderii ratei fertilității.
⬤ Prezintă date și concepte cu abilitate, determinând cititorii să reconsidere concepțiile greșite.
⬤ Abordează consecințele geopolitice și economice semnificative.

⬤ Unii cititori consideră că publicul este apatic față de problemele ridicate.
⬤ Conținutul poate fi alarmant pentru unii, invocând îngrijorări cu privire la viitoarele provocări societale.
⬤ Complexitatea subiectului poate să nu rezoneze cu toate audiențele.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Age of Aging: How Demographics Are Changing the Global Economy and Our World

Conținutul cărții:

Anul 2008 marchează începutul avalanșei de pensionări a generației baby-boomer, în timp ce diferențele demografice dintre țările avansate și majoritatea țărilor în curs de dezvoltare devin tot mai pronunțate. Oamenii sunt din nou îngrijorați de faptul că evoluția tendințelor populației mondiale, a ofertei de alimente, a disponibilității resurselor naturale și a schimbărilor climatice ridică întrebarea dacă Malthus a avut dreptate până la urmă.

The Age of Aging explorează un fenomen unic pentru omenire și, prin urmare, unul care ne poartă pe un teritoriu necunoscut. Rata scăzută a natalității și creșterea speranței de viață duc la îmbătrânirea rapidă și la stagnarea sau scăderea numărului de persoane de vârstă activă în societățile occidentale. Japonia se află în pole position, dar în curând i se vor alătura și alte țări occidentale, precum și unele piețe emergente, inclusiv China. Cartea examinează efectele economice ale îmbătrânirii, principalele propuneri pentru abordarea implicațiilor și modul în care îmbătrânirea societăților va afecta structurile familiale și sociale, precum și tipul de mediu în care vor crește copiii generației baby-boomers.

Contrastul dintre populația vârstnică așteptată în țările occidentale și populația tânără din țările în curs de dezvoltare are implicații importante pentru globalizare și pentru imigrație în țările occidentale - două subiecte caracterizate deja de o nemulțumire sau opoziție în creștere. Dar trebuie să găsim modalități de a face ca atât globalizarea, cât și imigrația să funcționeze pentru toți, de teamă că un eșec ne-ar putea conduce pe căi mult mai întunecate. Îmbătrânirea aduce, de asemenea, noi provocări pe care lumea trebuie să le abordeze în două domenii sensibile, politizarea religiei și gestionarea securității internaționale. Guvernele și instituțiile globale vor trebui să își asume responsabilități mai mari pentru a se asigura că răspunsurile politicilor publice sunt adecvate și măsurate.

Provocările care apar în cadrul societăților îmbătrânite și contrastele demografice dintre țările occidentale și cele în curs de dezvoltare fac ca lumea să fie una dificilă - o lume care se aliniază cu mult dezbătutul "declin al Occidentului". Cartea nu ezită să recunoască modurile în care acest lucru ar putea deveni mai vizibil, dar afirmă, de asemenea, că putem aborda schimbările demografice în mod eficient dacă guvernelor și instituțiilor internaționale consolidate li se permite un rol mai important în gestionarea schimbărilor.