The Anthem Companion to Niklas Luhmann

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.

Conținutul cărții:

În "Introducere", Ralf Rogowski oferă informații biografice și o prezentare generală a dezvoltării teoriei sistemelor sociale a lui Luhmann. În "Luhmann și sociologia constituțională: Law and Functional Differentiation Revisited", Chris Thornhill analizează modul în care teoria diferențierii funcționale a lui Luhmann poate fi utilizată ca instrument metodologic pentru a examina construirea unui cadru instituțional și juridic pentru guvernare în societatea mondială. În lucrarea "Far from Equilibrium. Niklas Luhmann on Politics and Economy in 21st Century's World Society", Aldo Mascareo susține că sistemele politice și economice și-au intensificat dinamica imprevizibilă, sporindu-și astfel nivelurile de instabilitate, după cum arată evenimente critice precum criza financiară din 2008, tulburările politice din 2011 și pandemia globală COVID-19 din 2020. În "Luhmann on Law and Legal Theory", Richard Nobles și Paul Schiff explică modul în care argumentația juridică generează suficientă redundanță și varietate în sistemul juridic pentru a realiza reproducerea recursivă a comunicărilor juridice, care oferă sistemului oportunități de a evolua autopoietic.

În "Sociologia epistemică: Teoria științei și a cunoașterii a lui Luhmann", Gert Verschraegen subliniază legătura științei în societate cu alte sisteme funcționale, cum ar fi sistemul educațional (cuplat prin conținutul programelor de studiu din manuale), economia (cuplată prin brevete), politica (cuplată prin politica de cercetare, precum și prin consultanță politică) și sistemul medical (cuplat prin cunoștințe medicale testate științific și practici operaționale). În "Luhmann's Theory of Art", Paul Buckermann examinează modul în care metoda funcțională a lui Luhmann este esențială pentru înțelegerea artei și face vizibile posibilități de ordine care altfel rămân invizibile. În "Luhmann on Religion and Secularization", Raf Vanderstraeten discută, cu referire la o serie de exemple, modul în care sistemul religios a contribuit la geneza societății moderne și cum a fost forțat să se adapteze la consecințele diferențierii funcționale a societății moderne.

În "Niklas Luhmann și teoria critică a sistemelor", Kolja Mller și Jasmin Siri descriu caracteristicile unei teorii critice a sistemelor și potențialul acesteia pentru o critică a societății moderne. În "Niklas Luhmann and His Sceptical Notion of Culture", Dirk Baecker prezintă atitudinea rezervată a lui Luhmann față de conceptul de cultură. În "Luhmann, on Algorithms, in 1966", Elena Esposito analizează un prim text al lui Luhmann on Law and Automation in Public Administration. În "Niklas Luhmann Observed from a Luhmannian Perspective", Klaus Dammann analizează biografia lui Luhmann folosind concepte luhmanniene, iar în "Three Encounters with Niklas Luhmann", Gunther Teubner povestește experiențele sale academice și personale cu Luhmann.