The Cure for Sorrow: O carte de binecuvântări pentru momentele de durere

Recenzii ale cititorilor

Recenziile la cartea lui Jan Richardson, „The Cure for Sorrow”, subliniază în mod constant capacitatea sa profundă de a-i alina pe cei care se confruntă cu suferința. Cititorii apreciază binecuvântările sale poetice care rezonează profund, oferă validare pentru sentimentele de pierdere și pot fi o sursă de vindecare și consolare. Cartea este văzută ca un cadou minunat care transcende pierderile personale specifice, oferind mesaje mai ample de sprijin și înțelegere.

⬤ Poezie profund emoționantă și reconfortantă care rezonează cu cititorii.
⬤ Oferă validare și înțelegere pentru cei care se confruntă cu durerea.
⬤ Poate fi citită încet sau puțin câte puțin, ceea ce o face accesibilă.
⬤ Potrivită pentru un public larg, nu se limitează la cei care suferă pierderea unui soț.
⬤ Mulți cititori consideră cartea un cadou minunat, recomandând-o altora.
⬤ Călătoria personală a autorului adaugă autenticitate scrierilor.

⬤ Unii cititori pot presupune în mod eronat că această carte este religioasă datorită titlului său, dar nu este foarte axată pe religie.
⬤ Câteva rânduri se referă în special la pierderea soțului/soției, ceea ce s-ar putea să nu rezoneze cu toată lumea.
⬤ Cartea poate să nu ofere soluții sau răspunsuri concrete pentru durere, deoarece se concentrează mai degrabă pe călătorie decât pe rezolvare.

(pe baza a 92 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Cure for Sorrow: A Book of Blessings for Times of Grief

Conținutul cărții:

Când Jan Richardson și-a pierdut pe neașteptate soțul și partenerul de creație, cântărețul și compozitorul Garrison Doles, a făcut ceea ce știa de mult să facă: a scris binecuvântări.

Acestea nu au fost binecuvântări îndulcite. Nu au minimalizat nimic din durerea și nedumerirea care veneau în urma unei morți dureroase. Cu aceste binecuvântări, Jan a intrat, în schimb, în profunzimea șocului, furiei și tristeții. Din aceste adâncuri, ea a scos cuvinte care, cu o sinceritate sfâșietoare, oferă un confort surprinzător și o grație uimitoare.

Cei care cunosc pierderea vor găsi înrudiri între aceste pagini. În aceste binecuvântări care trec prin angoasa ruperii spre adăposturile neașteptate ale mângâierii și speranței, strălucește o lumină care ne ajută să vedem că nu mergem singuri.

Din propria cale a durerii, Jan oferă un dar luminos, de neuitat, care ne invită să cunoaștem tenacitatea speranței și să recunoaștem prezența iubirii care, așa cum scrie ea, este „cel mai durabil leac al durerii.”.