Recenzii ale cititorilor
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.
Titlul original:
The Emergence of Israel in Ancient Palestine: Historical and Anthropological Perspectives
Conținutul cărții:
Profitând de metodologia critică pentru scrierea istoriei și de utilizarea perspectivelor antropologice și a datelor etnografice din Orientul Mijlociu modern, acest studiu își propune să ofere noi înțelegeri privind apariția Israelului în Palestina antică și dinamica socio-politică la lucru în Levant în timpul antichității. Cartea începe cu o discuție a chestiunilor legate de istoriografie și scrierea istoriei, atât în antichitate, cât și în epoca modernă, și cu o evaluare a incidenței discursului teologic modern în raport cu istoria și scrierea istoriei. Capitolul 2 evaluează metodologia utilizată de cercetătorii biblici pentru a obține cunoștințe despre societatea israelită antică. Pfoh susține că astfel de încercări aplică adesea modele socioștiințifice asupra narațiunilor biblice fără dovezi externe ale trecutului reconstruit, producând o realitate trecută virtuală care nu poate fi confirmată concret. Capitolul 3 tratează vestigiile arheologice considerate de obicei dovezi clare ale statalității israelite în secolul al X-lea î.Hr. Principala critică este îndreptată către interpretările arheologice ale datelor care sunt conduse de narațiunile biblice din cărțile Judecătorii și Samuel, rezultând un amestec armonios de literatură antică și modele antropologice moderne privind formarea statului. Capitolul 4 continuă cu discuția privind modul în care modelele antropologice ar trebui să fie utilizate pentru scrierea istoriei.
Conceptele socio-politice, cum ar fi societatea de căpetenie sau formarea statului, nu ar trebui să fie impuse asupra conținutului surselor literare antice (de exemplu, Biblia), ci folosite pentru a analiza sursele noastre primare (înregistrările arheologice și epigrafice), pentru a crea un raport socio-istoric. Capitolul final încearcă să ofere o explicație istorică privind apariția Israelului în Palestina antică, fără a se baza pe Biblie, ci doar pe arheologie, epigrafie și perspective antropologice. Acest Israel nu este cel biblic. Acesta este Israelul din istorie, cel pe care istoricul modern își propune să îl recupereze din studiul vestigiilor epigrafice și arheologice antice. Argumentele prezentate contestă ideea că scriitorii biblici înregistrau evenimente istorice așa cum înțelegem noi această practică în zilele noastre și că putem folosi înregistrările biblice pentru a crea istorii critice ale Israelului din Palestina antică. De asemenea, se pune la îndoială existența unor urme incontestabile de statalitate în înregistrările arheologice din Epoca Fierului, așa cum ne-ar putea face să credem imaginile biblice despre o monarhie unită. Astfel, bazându-ne pe perspective etnografice, putem obține o mai bună cunoaștere a modului în care funcționau societățile levantine antice, oferindu-ne un context pentru înțelegerea apariției Israelului istoric ca patronat major al munților, cu o viață socio-politică de aproape două secole.
În perioadele ulterioare ale istoriei Palestinei antice, cea persană și cea greco-romană, găsim contextul adecvat în care este creat Israelul biblic, care începe o viață literară de peste două milenii.
