Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile la „Falsificarea lui Venus” de Michael Gruber o evidențiază ca fiind o poveste complexă și intrigantă care împletește teme legate de falsificarea artei, explorarea psihologică și natura realității. Mulți cititori apreciază dialogul tăios al lui Gruber, profunzimea personajelor și stilul captivant de scriere, dar opiniile variază în ceea ce privește ritmul și claritatea cărții, în special în ceea ce privește elementele supranaturale și rezolvarea intrigii.
Avantaje:⬤ Dialog ager, scriitură sofisticată și ton umoristic
⬤ personaje bine dezvoltate și teme intrigante
⬤ explorarea convingătoare a autenticității, memoriei și artei
⬤ proză captivantă care îi ține pe cititori investiți
⬤ detalii excelente despre lumea artei și falsificatori
⬤ utilizarea eficientă a călătoriei în timp și a introspecției psihologice.
Dezavantaje:⬤ Unii cititori au găsit ritmul lent sau intriga dezarticulată, în special în prima jumătate
⬤ elemente ale poveștii pot părea exagerate sau derutante pentru cei care nu sunt familiarizați cu istoria artei sau cu temele supranaturale
⬤ sentimente mixte cu privire la concluzie, pe care unii o consideră grăbită sau nesatisfăcătoare
⬤ caracterizări ocazionale exagerate.
(pe baza a 105 recenzii ale cititorilor)
Conținutul cărții:
Chaz Wilmot își câștigă existența realizând parodii ale vechilor maeștri pentru reclame și coperți de reviste. Când i se oferă o slujbă de restaurare a unei fresce dintr-un palat venețian, este la început sceptic - vede imediat că este mai degrabă un fals decât o restaurare. Dar provocarea îl seduce curând și se aruncă în muncă, făcând treaba cu brio.
Această performanță atrage atenția lui Werner Krebs, un negustor de artă dubios care devine prietenul și patronul lui Wilmot. Wilmot lucrează dintr-o dată cu o fervoare pe care nu a mai simțit-o de ani de zile, dar, fără niciun avertisment, se trezește că retrăiește momente din trecutul său - nu ca niște amintiri, ci ca și cum acestea s-ar întâmpla din nou. Curând, el crede că poate călători înapoi în secolul al XVII-lea, unde a trăit ca artistul spaniol Diego Rodriguez de Silva Velazquez. Wilmot începe să viseze că, în calitate de Velazquez, a creat o capodoperă, iar când tabloul apare, nu știe dacă el l-a pictat sau dacă și-a imaginat totul.
Încetul cu încetul, Wilmot intră într-o lume secretă a gangsterilor, a lăcomiei și a crimelor, în centrul căreia se află patronul său misterios, fie ca creier al unui complot de falsificare a unui tablou în valoare de sute de milioane, fie ca omul care îl va salva pe Wilmot din obscuritate și nebunie.
Miraculos de inventivă, această carte îi consolidează lui Gruber reputația de unul dintre cei mai imaginativi și înzestrați scriitori ai timpurilor noastre.
--Edmonton Journal (Canada)
