The Great Cat and Dog Massacre: The Real Story of World War Two's Unknown Tragedy (Povestea reală a tragediei necunoscute a celui de-al Doilea Război Mondial)

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o explorare provocatoare a relației dintre oameni și animale pe timp de război, evidențiind în special situația adesea neglijată a animalelor. În timp ce unii cititori au lăudat scrierea captivantă și cercetarea amănunțită, alții au considerat-o de prost gust și prost realizată.

⬤ Scriere bine documentată și captivantă
⬤ perspectivă pătrunzătoare asupra unei perioade istorice
⬤ oferă o perspectivă unică asupra relației dintre oameni și animale
⬤ erudită, dar ușor de citit.

⬤ Unii au considerat scrierea prea academică și greoaie
⬤ o agendă puternică pentru drepturile animalelor poate să nu rezoneze cu toți cititorii
⬤ unii au considerat conținutul dezgustător și au considerat că ar fi trebuit uitat.

(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Great Cat and Dog Massacre: The Real Story of World War Two's Unknown Tragedy

Conținutul cărții:

Tragediile celui de-al Doilea Război Mondial sunt bine cunoscute. Dar cel puțin una a fost uitată: în septembrie 1939, patru sute de mii de pisici și câini au fost masacrați în Marea Britanie. Guvernul, veterinarii și organizațiile de caritate pentru animale au sfătuit împotriva acestei ucideri. Așadar, de ce mii de cetățeni britanici s-au aliniat pentru a eutanasia voluntar animalele de casă?

În The Great Cat and Dog Massacre (Marele masacru al pisicilor și câinilor), Hilda Kean scoate la iveală istoria, punând cap la cap povestea fascinantă a vieții - și a morții - animalelor de companie ale Marii Britanii pe timp de război. Ea explică faptul că teama de iminentul bombardament nazist și dorința de a face ceva pentru a se pregăti de război i-au determinat pe britanici să coasă perdele de întuneric, să dezgroape straturile de flori pentru legumicultură, să-și trimită copiii la țară și să ucidă animalul de companie al familiei, în teorie scutindu-l de suferința unui raid de bombardament. Narațiunea lui Kean este captivantă, desfășurându-se prin povestiri despre experiențele comune ale bombardamentelor, restricțiile alimentare, adăpostirea și sprijinul reciproc. În curând, animalele de companie au devenit esențiale pentru efortul de război, oferind asistență emoțională și ajutând oamenii să supraviețuiască - o contribuție pentru care animalele au obținut recunoașterea guvernului.

Bazându-se pe noi cercetări efectuate de organizații de caritate pentru animale, arhive de stat, jurnale și povești de familie, Kean face mai mult decât să spună o poveste practic uitată. Ea complică înțelegerea noastră a celui de-al Doilea Război Mondial ca fiind un „război bun” purtat de o națiune de oameni „buni”. Scrisă accesibil și ilustrată cu generozitate, relatarea lui Kean despre acest aspect uitat al istoriei britanice aduce animalele în centrul atenției - obligându-ne să ne regândim ipotezele despre noi înșine și despre animalele cu care ne împărțim casele.