The Hound of the Baskervilles

Recenzii ale cititorilor

Recenzile pentru „The Hound of the Baskervilles” subliniază atracția sa durabilă ca poveste polițistă clasică cu Sherlock Holmes. Cititorii apreciază suspansul și atmosfera înfricoșătoare a mlaștinilor, alături de un mister bine structurat care pune în valoare abilitățile deductive ale lui Holmes și îl introduce pe simpaticul Watson. Cu toate acestea, unele critici se concentrează pe stilul de scriere învechit, pe prejudecățile rasiale și de clasă ocazionale care reflectă epoca sa și pe momentele în care intriga pare neverosimilă sau rezoluția slabă.

⬤ Povestire captivantă și plină de suspans care îi cufundă pe cititori într-o atmosferă înfricoșătoare.
⬤ Dezvoltarea puternică a personajelor, în special a lui Watson ca protagonist relatabil.
⬤ Calitate atemporală care și-a păstrat relevanța pentru publicul modern.
⬤ Mister complicat, cu răsturnări de situație care îi fac pe cititori să ghicească.
⬤ Un ritm bun și o distribuție interesantă de personaje.

⬤ Unii cititori consideră stilul de scriere învechit în comparație cu operele moderne.
⬤ Cazuri ocazionale de prejudecăți rasiale și de clasă care sunt considerate inacceptabile din punct de vedere social astăzi.
⬤ Critici privind plauzibilitatea anumitor elemente ale intrigii și o concluzie slabă.
⬤ Personajul lui Sherlock Holmes poate părea arogant și condescendent, ceea ce poate să nu rezoneze cu cititorii contemporani.

(pe baza a 855 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

The Hound of the Baskervilles este unul dintre cele mai faimoase mistere ale lui Conan Doyle, cu detectivul Sherlock Holmes și prietenul său, Dr. Watson.

Când Sir Charles Baskerville este găsit mort, locuitorii din zona învecinată sunt siguri că acesta nu a murit din cauze naturale. Ciudatele apariții ale unui câine uriaș care scuipă foc și poveștile din trecut i-au convins de acest lucru. Cu toate acestea, un anume doctor Mortimer crede că este mai mult decât atât.

Teoria sa sugerează că această bestie se dezlănțuie de ani de zile, ucigând generații de bărbați Baskerville.

În timp ce fiul victimei se întoarce acasă din Canada, iar misterul este încă nerezolvat, Dr. Mortimer apelează la Sherlock Holmes pentru ajutor.

El este îngrijorat că decesele vor continua până când toți bărbații Baskerville vor fi eliminați sau până când cineva va descoperi adevărul. Detectivul de neegalat, Sherlock Holmes, acolitul său, Dr. Watson și o intrigantă și misterioasă intrigă fac din "The Hound of the Baskervilles" de Sir Arthur Conan Doyle o lectură captivantă.

Despre autor: Conan Doyle este cel mai cunoscut ca inventator al lui Sherlock Holmes, dar a avut o carieră variată ca scriitor, jurnalist și personalitate publică. Arthur Conan Doyle s-a născut pe 22 mai 1859, la Edinburgh, într-o familie irlandeză prosperă. A urmat cursurile de medic, obținând diploma de la Universitatea din Edinburgh în 1881.

A lucrat ca chirurg pe un vas de vânătoare de balene și, de asemenea, ca ofițer medical pe un vapor care călătorea între Liverpool și Africa de Vest. S-a stabilit apoi în Portsmouth, pe coasta de sud a Angliei, și și-a împărțit timpul între medicină și scris.

Sherlock Holmes și-a făcut prima apariție în "A Study of Scarlet", publicat în "Beeton's Christmas Annual" în 1887. Succesul său l-a încurajat pe Conan Doyle să scrie mai multe povestiri cu Holmes, dar, în 1893, Conan Doyle l-a ucis pe Holmes, sperând să se concentreze asupra unor scrieri mai serioase. Mai târziu, o revoltă publică l-a determinat să îl reînvie pe Holmes.

În plus, Conan Doyle a scris o serie de alte romane, printre care "Lumea pierdută" și diverse lucrări non-ficționale.

Printre acestea se numără un pamflet care justifica implicarea Marii Britanii în Războiul Boerilor, pentru care a fost făcut cavaler și istorii ale Războiului Boerilor și ale Primului Război Mondial, în care au fost uciși fiul, fratele și doi dintre nepoții săi. De asemenea, Conan Doyle a candidat de două ori fără succes pentru Parlament. Mai târziu, a devenit foarte interesat de spiritism.

Conan Doyle a murit în urma unui atac de cord la 7 iulie 1930.