Evaluare:
Cartea oferă o analiză istorică aprofundată a conceptului de „religii mondiale”, concentrându-se în special pe tranziția de la o viziune creștin-centrică la o perspectivă mai pluralistă în secolul al XX-lea. Ea critică prejudecățile subiacente care persistă în acest nou cadru, prezentând o perspectivă asupra evoluției studiilor religioase și a implicațiilor secularismului. Deși este bine documentată și provocatoare, unii cititori o găsesc uneori puțin seacă și provocatoare.
Avantaje:⬤ Bine documentat și pătrunzător, oferind o perspectivă istorică temeinică
⬤ scriere clară și concisă
⬤ o contribuție semnificativă la înțelegerea istoriei religiilor
⬤ stimulant intelectual pentru cei interesați de studiile religioase.
⬤ Poate fi stufoasă și aridă, prezentând provocări în ceea ce privește claritatea
⬤ unii cititori au considerat-o mai puțin satisfăcătoare în abordarea „invenției” „religiilor mondiale”, așa cum s-a promis
⬤ ar putea să nu îi intereseze pe cei din afara domeniului academic al studiilor religioase.
(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)
Ideea de "religii mondiale" exprimă un angajament vag față de multiculturalism.
Nu este doar un concept descriptiv, ci "religiile lumii" reprezintă de fapt un ethos particular, o ideologie pluralistă, o logică de clasificare și o formă de cunoaștere care a modelat studiul religiei și s-a infiltrat în limbajul obișnuit. În acest studiu ambițios, Tomoko Masuzawa examinează apariția "religiilor lumii" în gândirea europeană modernă.
Acordând o atenție deosebită relației dintre studiul comparat al limbii și știința religioasă în curs de apariție, ea demonstrează cum noile clasificări ale limbii și ale rasei au făcut ca budismul și islamul să capete o importanță deosebită, deoarece aceste religii au ajuns să fie văzute în termeni opuși - arieni, pe de o parte, și semiți, pe de altă parte. Masuzawa explorează, de asemenea, relația complexă a "religiilor lumii" cu teologia protestantă, de la ordonarea ierarhică a religiilor tipică pentru supremația creștină din secolul al XIX-lea până la aspirațiile teologului Ernst Troeltsch de la începutul secolului al XX-lea, care a îmbrățișat logica pluralistă a "religiilor lumii" și, prin aceasta, a încercat să revendice destinul universalist al modernității europene.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)