Această carte prezintă primul studiu extins al relației dintre poezia modernistă britanică și mediu. Contestând asocierile reductive ale modernismului ca având un caracter predominant antropocentric și un accent urban, argumentul central al cărții este că în poezia modernistă britanică există un interes clar și susținut pentru lumea naturală, care nu a primit încă atenția critică adecvată.
În timp ce studiile moderniste continuă să sublinieze pluralitatea mișcării și amploarea vocilor și preocupărilor din cadrul acesteia, conștiința de mediu a literaturii moderniste și răspunsul acesteia la schimbările în relațiile dintre om și natură ca urmare a experienței războiului și a modernității rămân în mare parte neexaminate. Explorarea poeziei moderniste britanice dintr-o perspectivă ecocritică oferă o nouă abordare a mișcării și a contextului său și produce lecturi originale atât ale vocilor moderniste canonice, cât și ale celor mai marginalizate. Această carte începe prin a discuta relația dintre modernism și ecocritică și beneficiile creării unui dialog între cele două.
Prezintă apoi noi lecturi ale lui Edward Thomas, T. S.
Eliot, Edith Sitwell și Charlotte Mew, care dezvăluie o preocupare comună pentru problemele de mediu și o dorință comună de a găsi noi modalități de a realiza reconectarea fizică, psihologică și artistică cu natura. Bazându-se pe creșterea continuă a ecocriticii, această carte demonstrează modul în care abordările ecologice ale studiilor moderniste pot produce noi perspective atât asupra poeților individuali, cât și asupra mișcării moderniste în ansamblu, ceea ce o face o resursă esențială pentru studenții modernismului, ecocriticii și literaturii de la începutul secolului al XX-lea.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)