The Paris Herald

Recenzii ale cititorilor

Recenziile cărții „The Paris Herald” prezintă o perspectivă mixtă, prezentând atât nostalgie, cât și critici cu privire la portretul jurnalismului la sfârșitul anilor 1960 în Paris. Cartea este apreciată pentru contextul său istoric și pentru narațiunea captivantă, însă este criticată pentru dezvoltarea slabă a personajelor și pentru accentul prea mare pus pe relațiile personale în detrimentul temelor jurnalistice.

Stilul de scriere este bun, iar narațiunea se mișcă într-un ritm bun. Ea surprinde o viziune nostalgică asupra americanilor din Paris, oferă un context istoric interesant și include portrete vii ale timpului și locului. Mai mulți cititori au considerat că este o lectură captivantă, cu personaje bine desenate și observații pătrunzătoare despre natura umană.

Mulți recenzenți au remarcat o lipsă de profunzime în dezvoltarea personajelor, acestea fiind definite mai mult de viața lor personală decât de rolul lor profesional. Unii au considerat că povestea a fost dezarticulată și prea concentrată pe romantism, deturnând atenția de la subiectul jurnalismului. Criticii au menționat că cartea nu oferă suficiente cunoștințe din interior despre ziarul în sine.

(pe baza a 30 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Orice american care călătorește astăzi în lume va întâlni undeva Paris Herald, deși acum poartă numele de International New York Times. Nu contează, în fond este tot Paris Herald și își trage rădăcinile în Parisul de la începutul secolului al XX-lea, când era la fel de familiar în chioșcurile de pe malul stâng și Champs Elys es ca ultimul articol din l'Aurore de Zola sau ca cea mai nouă tranșă de Proust în căutarea sa nesfârșită a timpului pierdut.

The Paris Herald, ficțiune istorică narativă, spune povestea celui mai faimos ziar din lume, concentrându-se pe anii-cheie din anii 1960, când destinele ziarului și ale regimului lui Charles de Gaulle s-au împletit în mod curios.

Povestea se concentrează pe intriga și rivalitatea dintre New York Herald Tribune, New York Times și Washington Post. Atunci când Herald Tribune și-a încetat activitatea la New York în 1966, Times, care își înființase propria ediție europeană în 1960, se aștepta ca Herald din Paris să se închidă și el, oferindu-i astfel victoria la Paris, precum și la New York. Dar proprietarul Herald Tribune, Jock Whitney, nu a vrut să vândă Times-ului, preferând să se alăture lui Katharine Graham, care preluase conducerea Post-ului după moartea soțului său.

În câteva luni, Times a venit, cu pălăria în mână, oferindu-se să își închidă ediția europeană și cerând să intre în noul parteneriat Herald/Post. Times nu și-a iertat și nici nu și-a uitat umilința.

The Paris Herald este povestea multor oameni: a lui Frank Draper, care a luptat în Brigada Lincoln; Byron Hallsberg, care s-a alăturat revoltei maghiare; Dennis Klein, care cerceta ocupația nazistă a Parisului; Suzy de Granville, în căutarea rădăcinilor familiei; Wayne Murray, care a scăpat de homofobie; a lui Steve și Molly Fleming, care trăiau o viață bună; Sonny Stein și Al Lodge și Connie Marshall și Ben Swart și Eddie Jones, băiatul cu ziarele, cu toții ajungând la Paris Herald din motive proprii și sfârșind prin a lupta pentru a menține ziarul în viață.

Anii 1960 au fost un deceniu tumultuos. Conflictul rasial din America și războiul din Vietnam s-au extins în Europa, declanșând terorism, revolte și revolte pe întreg continentul și amenințând regimurile deja șubrede. Riscul de prăbușire nu a fost nicăieri mai mare decât în Franța, unde revolta din 1968 aproape a răsturnat guvernul și a dus la demisia președintelui Charles de Gaulle în anul următor. În acele vremuri dificile, cotidianul Paris Herald a fost în centrul evenimentelor.

De la înființarea sa în 1887 de către James Gordon Bennett Jr, Paris Herald a fost esențial pentru viața expatriaților americani în Europa. În Franța, mulți americani s-au stabilit, s-au căsătorit cu familii franceze și au devenit expatriați permanenți, în unele cazuri exilați, precum Bennett însuși. Evenimentele tensionate din anii 1960 au afectat viețile tuturor americanilor din Paris, inclusiv ale multor exilați artistici cunoscuți: James Baldwin, Art Buchwald, William Saroyan, James Jones, Bud Powell, Dexter Gordon, Kenny Clarke, Joe Turner, Memphis Slim.

Pe măsură ce criza se adâncea, un om din umbră a devenit legătura dintre de Gaulle și troica proprietarilor de ziare, Whitney, Graham și Arthur Ochs Sulzberger. Acest om, Henri de Saint-Gaudens, un înalt funcționar francez din Palatul Elys e, a înțeles importanța istorică a Herald pentru Paris.

Romanul The Paris Herald este o fascinantă dramă istorică, la fel de relevantă astăzi ca și ieri. Este o poveste nemaivăzută până acum.