The Politics of Annihilation (Politica anihilării): O genealogie a genocidului

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 5 voturi.

Titlul original:

The Politics of Annihilation: A Genealogy of Genocide

Conținutul cărții:

Cum a evoluat un concept puternic în justiția internațională într-un răspuns inechitabil la suferința în masă?

Pentru un termen inventat cu doar șaptezeci și cinci de ani în urmă, genocidul a devenit o idee remarcabil de puternică. Dar s-a transformat dintr-o viziune cu adevărat nouă pentru justiția internațională într-un termen conservator, chiar inaccesibil? The Politics of Annihilation urmărește modul în care conceptul de genocid a ajuns să dobândească o asemenea importanță pe scena politică mondială. În acest fel, se dezvăluie modul în care conceptul a fost contestat politic și remodelat de-a lungul timpului. Ea explorează modul în care aceste schimbări influențează implicit ce forme de violență în masă sunt considerate genocid și ce forme nu sunt considerate genocid.

Benjamin Meiches susține că concepția limitată a genocidului, înțeles adesea în mod rigid ca ucidere în masă înrădăcinată în identitatea etno-religioasă, a creat instituții juridice și politice care nu răspund în mod adecvat diversității violenței în masă. Prin insistența sa asupra complexității conceptului, el nu subminează necesitatea condamnării clare a unei astfel de violențe. Dar nici nu permite ca genocidul să devină o noțiune statică sau atemporală. Meiches susține că discursul privind genocidul a exclus implicit multe forme de violență din atenția populară, inclusiv cazuri care variază de la Botswana contemporană și Republica Democrată Congo, la moștenirile politicii coloniale din Haiti, Canada și din alte părți, la efectele schimbărilor climatice asupra națiunilor insulare mici.

Prin cartografierea multiplicității forțelor care angrenează conceptul în ansambluri mai largi de putere, The Politics of Annihilation ne oferă o nouă înțelegere a modului în care limbajul genocidului influențează viața politică contemporană, în special ca mijloc de protest față de condițiile sociale care produc violența în masă.