The Risk-Takers: American Leaders in Desperate Times

Recenzii ale cititorilor

Cartea „The Risk-Takers: American Leaders in Desperate Times” de Dr. Joel Schlesinger oferă o explorare pătrunzătoare și captivantă a leadership-ului prin poveștile a cinci lideri americani proeminenți în vremuri dificile. Cartea integrează un cadru conceptual care ajută la analizarea stilurilor lor de conducere și a influențelor contextuale, depășind relatările biografice tipice.

⬤ Povestiri captivante care aduc la viață liderii istorici.
⬤ Analiza cuprinzătoare a calităților de lider și a factorilor contextuali.
⬤ Acoperire echilibrată a liderilor bărbați și femei, inclusiv Katharine Graham.
⬤ Oferă perspective noi asupra unor figuri istorice bine cunoscute.
⬤ Inspiră reflecția asupra leadership-ului în diverse contexte.

⬤ Unii cititori pot găsi cadrul complex sau dificil de înțeles.
⬤ Accentul pus pe doar câțiva lideri poate părea limitativ pentru cei care caută o perspectivă mai largă asupra leadership-ului.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Cercetătorii au ajuns la concluzia că leadershipul este unul dintre fenomenele cele mai studiate, dar și cel mai puțin înțeles. Această incapacitate de a defini cu precizie leadership-ul amintește de eforturile judecătorului Curții Supreme Potter Stewart de a defini pornografia: "Nu voi... încerca în continuare să definesc tipurile de materiale pe care le înțeleg ca fiind incluse în această... Dar le recunosc atunci când le văd". În mod similar, când vine vorba de leadership, ne dăm seama când îl vedem.

Această carte explorează performanțele de leadership ale lui Abraham Lincoln, George Washington, Robert E. Lee, Katharine Graham și Franklin D. Roosevelt în momente disperate din istoria Americii. Un studiu al stilurilor lor de conducere pe o perioadă de două secole sugerează că liderii de astăzi ar putea avea ceva de câștigat dintr-o perspectivă retrospectivă asupra acestui subiect critic. Deși această carte este în aparență despre cei cinci lideri, în cele din urmă performanța lor oferă o lentilă pentru întregul subiect al leadershipului trecut și, mai ales, prezent.

Deși liderii par să aibă libertatea de a se comporta așa cum doresc, libertatea lor este limitată de obiectivele organizaționale, de culturile organizaționale care pot fi dificil de schimbat și de natura diversă a forței lor de muncă. Comportamentul liderilor, modelat de spiritul vremii, evoluează; este vorba despre relațiile inextricabile - inseparabilitatea - dintre lideri, adepți și situații din cadrul organizațiilor și societăților, pe măsură ce acestea răspund la urgențele inevitabile ale schimbării.

Liderii prezentați în această carte au acționat în medii asupra cărora au avut adesea un control redus; o serie de factori contextuali influențează și restrâng în mod substanțial libertatea de acțiune a unui lider. Cursurile noastre de istorie din timpul școlii descriu adesea liderii ca pe niște figurine de carton bidimensionale. Această carte explorează impactul crucial al contextului și cât de eficient au condus liderii prezentați în această carte în momente grave, intense, transformative și disperate din istoria noastră; încearcă să pună greutate și textură pe figurinele de carton. Pentru a face acest lucru, această carte propune cu umilință un cadru al contextului de leadership pentru a defini factorii contextuali care determină prerogativele unui lider. Este vorba despre "conducerea fulgilor de zăpadă". Deoarece nicio organizație și niciun context al acesteia, la fel ca fulgii de zăpadă, nu sunt niciodată la fel, liderii trebuie să se adapteze constant la circumstanțe interne și externe noi și în continuă evoluție.

Această carte sugerează că există o unitate holistică a leadershipului și că cele patru calități ale leadershipului - statut, stimă, competență tehnică și abilități de conducere organizațională -, prezente întotdeauna într-o anumită măsură, îi ajută pe lideri să motiveze adepții. Combinația adecvată a acestor patru calități poate depinde de natura adepților și de situațiile cu care se confruntă. Lincoln, proaspăt ales, a ajuns în capitala națiunii cu un statut și o stimă scăzute, dar competența sa tehnică și abilitățile sale puternice de conducere organizațională i-au adus succesul. Robert E. Lee a avut o stimă, un statut și o competență tehnică ridicate; la Gettysburg, incapacitatea sa de a exercita abilități solide de conducere organizațională a dus la eșecul organizației sale.