The Self-Help Compulsion: În căutarea sfaturilor în literatura modernă

Recenzii ale cititorilor

Lucrarea lui Beth Blum „The Self-Help Compulsion: Searching for Advice in Modern Literature” este o explorare bine conturată a genului self-help și a intersecției acestuia cu literatura modernă. Cartea se remarcă prin scriitura elocventă și profunzimea analizei istorice și culturale, oferind perspective asupra evoluției și semnificației literaturii de auto-ajutor.

⬤ Narațiune frumos scrisă
⬤ explorare originală și pătrunzătoare a literaturii de self-help
⬤ relevantă și pertinentă pentru cititorii contemporani
⬤ oferă o perspectivă istorică bogată
⬤ plăcută pentru cei interesați de modernism și sociologie
⬤ servește drept sursă de inspirație pentru scriitori.

Unele pasaje pot conține un limbaj complex și necesită un dicționar, ceea ce o face mai puțin accesibilă pentru cititorii ocazionali; unii pot găsi abordarea academică a cărții densă sau grea.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Self-Help Compulsion: Searching for Advice in Modern Literature

Conținutul cărții:

Samuel Beckett ca un guru pentru directorii de companii? James Joyce ca ghid pentru a trăi o viață bună? Ideea ca autori cu notorietate experimentală să împartă un raft cu cărți de auto-ajutor poate părea exagerată, însă o istorie ascunsă de rivalitate, influență și imitație leagă aceste două lumi. În The Self-Help Compulsion, Beth Blum dezvăluie profunda încrengătură dintre literatura modernă și sfaturile comerciale de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în zilele noastre.

Blum explorează practicile populare de lectură în care oamenii apelează la literatură în căutare de sfaturi practice, alături de reproșurile scriitorilor moderni față de astfel de scopuri instrumentale. Pe măsură ce autorii literari se poziționau în opoziție cu oameni precum Samuel Smiles și Dale Carnegie, cititorii au apelat la auto-ajutor pentru promisiunile de mobilitate, agenție și utilizare practică pe care literatura serioasă era reticentă să le ofere. Blum scoate la iveală o serie de cazuri improbabile ale relației de dragoste și ură dintre ficțiunea serioasă și sfaturile comerciale, de la batjocura lui Gustave Flaubert față de cultura DIY timpurie până la diagnosticele tăioase ale lui Nathanael West de la Dear Abby și de la polemicile ambivalente ale Virginiei Woolf împotriva autoperfecționării până la modul în care autori globali contemporani precum Mohsin Hamid și Tash Aw se inspiră explicit din genul self-help.

Ea urmărește, de asemenea, tendința industriei de autoajutorare de a populariza, cita și adapta înțelepciunea literară și analizează ce ar putea avea de învățat universitatea de astăzi. Oferind o nouă istorie a originilor, atracției și importului cultural și literar al self-help-ului în întreaga lume, această carte arată că cele mai valoroase secrete ale self-help-ului nu se referă la îmbogățire sau la câștigarea de prieteni, ci la cum și de ce citesc oamenii.