Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile utilizatorilor despre lucrarea lui Jürgen Habermas o evidențiază ca fiind o contribuție semnificativă la teoria socială, mulți considerând-o iluminatoare, dar și provocatoare. Unii cititori apreciază profunzimea și complexitatea conținutului, în timp ce alții îl găsesc plictisitor și învechit.
Avantaje:⬤ Text important privind teoria și filosofia socială, în special pentru înțelegerea evoluțiilor societale.
⬤ captivant și provocator, cu capacitatea de a atrage cititorii în dezbateri complexe.
⬤ Cercetător extrem de respectat; mulți recenzenți au notat-o ca fiind o lucrare clasică, esențială pentru cei interesați de teoria socială.
⬤ Oferă o sinteză cuprinzătoare a gândirii sociologice.
Dezavantaje:⬤ Lectură dificilă și lentă, care necesită timp și efort semnificativ pentru a fi înțeleasă.
⬤ Unii cititori au considerat-o plictisitoare sau prea densă, criticând în special recenzia din volum a altor sociologi precum Weber.
⬤ Perceput ca fiind depășit de unii cercetători, cu critici privind relevanța sa continuă în discursul contemporan.
(pe baza a 15 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Theory of Communicative Action: Lifeworld and Systems, a Critique of Functionalist Reason, Volume 2
Conținutul cărții:
Acest studiu oferă o reconstrucție sistematică a fundamentelor teoretice și a cadrului teoriei sociale critice. Este "magnum opus" al lui Habermas și este considerată una dintre cele mai importante lucrări ale gândirii sociale moderne.
În acest al doilea și ultimul volum al lucrării, Habermas examinează relațiile dintre conceptele de acțiune și teoria sistemelor și elaborează un cadru pentru analizarea tendințelor de dezvoltare ale societăților moderne. El discută în detaliu lucrările lui Marx, Durkheim, G. H.
Mead și Talcott Parsons, printre alții. Făcând distincția între sistemele sociale și ceea ce el numește "lumea vieții", Habermas este capabil să analizeze modul în care dezvoltarea sistemelor sociale afectează dimensiunile simbolice și subiective ale vieții sociale, rezultând în tipul de crize, conflicte și mișcări de protest care sunt caracteristice societăților capitaliste avansate de la sfârșitul secolului al XX-lea.
