Evaluare:
Cartea oferă o analiză detaliată a motivațiilor economice din spatele campaniei de la Gallipoli din timpul Primului Război Mondial, subliniind importanța importurilor de grâu pentru Marea Britanie. Cartea critică percepția comună conform căreia campania a fost doar o inițiativă militară condusă de Churchill și explorează modul în care presiunile economice au influențat deciziile strategice. În timp ce unii recenzenți au considerat lămuritoare perspectivele economice, alții l-au criticat pe autor pentru că a prezentat ceea ce ei au considerat un punct de vedere evident.
Avantaje:⬤ Oferă o nouă perspectivă asupra campaniei de la Gallipoli prin evidențierea motivațiilor economice din spatele deciziilor militare.
⬤ Bine documentat, cu noi materiale de arhivă care aruncă lumină asupra procesului decizional.
⬤ Atractiv și ușor de citit, făcând subiectele complexe accesibile unui public mai larg.
⬤ Scoate în evidență lecții importante despre interacțiunea strategiilor economice și militare în procesul decizional.
⬤ Unii recenzenți au considerat că motivațiile economice erau deja bine cunoscute și că aspectele prezentate nu erau inovatoare.
⬤ Anumite părți ale cărții pot fi prea complicate sau prea dense pentru unii cititori.
⬤ Există critici cu privire la prezentarea deciziei ca fiind „condamnată”, fără a lua în considerare posibilul succes al campaniei.
(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)
The War Lords and the Gallipoli Disaster: How Globalized Trade Led Britain to Its Worst Defeat of the First World War
O interpretare revelatoare a infamei campanii de la Gallipoli, care o plasează în contextul comerțului global.
La începutul anului 1915, guvernul britanic a ordonat Marinei Regale să forțeze trecerea strâmtorii Dardanele - cea mai puternic apărată cale navigabilă din lume. După ce Marina nu a reușit să străpungă apărarea turcă, forțele terestre britanice și aliate au luat cu asalt peninsula Gallipoli, dar nu au reușit să părăsească plajele. Pe parcursul anului, Aliații au debarcat sute de mii de întăriri, însă fără niciun rezultat. Campania de la Gallipoli a rămas una dintre cele mai mari catastrofe din istoria războiului.
Lucrările anterioare s-au axat pe bătălii și au încercat să explice motivele eșecului britanic, concentrându-se de obicei asupra Primului Lord al Amiralității Winston Churchill. În această nouă relatare îndrăzneață, Nicholas Lambert oferă prima explicație complet documentată a motivelor pentru care prim-ministrul Henry Asquith și toți consilierii săi de rang înalt - Lorzii Războiului - au ordonat atacurile în primul rând, sfidând majoritatea opiniilor militarilor profesioniști. Dezgropând manipularea înregistrărilor istorice de către cei implicați în inițierea campaniei, Lambert arată că obiectivele inițiale au fost mai degrabă politico-economice decât militare: nu pentru a reduce presiunea de pe Frontul de Vest, ci pentru a răspunde consecințelor perturbării masive a comerțului internațional cu cereale cauzate de război. La începutul anului 1915, prețul grâului crescuse atât de repede încât Marea Britanie, cel mai mare importator de grâu din lume, se temea de revolte pentru pâine. Între timp, Rusia, cel mai mare exportator de grâu din lume și cel mai mare importator de grâu al Marii Britanii.
Aliat în est, s-a confruntat cu colapsul financiar. Lambert demonstrează că Lorzii Războiului au autorizat atacurile de la Dardanele pentru a deschide strâmtorile fluxului de grâu rusesc, încercând să scadă prețul cerealelor pe piața mondială și, în același timp, să elimine necesitatea unor împrumuturi britanice uriașe pentru a sprijini efortul de război al Rusiei.
Reconstituind cu atenție perspectivele individuale ale Lorzilor Războiului, această carte oferă un studiu de caz revelator al elaborării de politici strategice sub presiune într-o economie mondială globalizată.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)