Evaluare:
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 3 voturi.
The Woman Babylon and the Marks of Empire: Reading Revelation with a Postcolonial Womanist Hermeneutics of Ambiveilence
„Marea curvă” din Cartea Apocalipsei simbolizarea ostilă folosită pentru a ilustra critica autorilor la adresa imperiului a atras o atenție considerabilă în cercetarea Apocalipsei.
Cercetătoarea feministă Tina Pippin critică utilizarea metaforelor de gen „Babilonul” ca o femeie torturată, despre care afirmă că reflectă o perspectivă inevitabil androcentrică, chiar misogină. În mod alternativ, Elisabeth Schssler Fiorenza înțelege retorica și imaginile lui Johns nu doar în termeni de gen, ci și în termeni politici, observând că „Babylon” se bazează pe un limbaj feminin codificat convențional pentru un oraș.
Shanell T. Smith încearcă să demonteze dihotomia „ori una, ori alta” din cadrul dezbaterii „Marea curvă”, aducând în discuție metaforele lui Johns prin intermediul categoriilor de rasă/etnie și clasă socială. Contextul său socio-cultural o îndeamnă să fie sensibilă la aceste categorii și, prin urmare, o determină să mențină cele două elemente, „femeie” și „oraș”, în tensiune, mai degrabă decât să privilegieze unul asupra celuilalt.
Folosind interpretarea feministă postcolonială a femeii Babilon, Smith evidențiază dualitatea simultană a reprezentării caracterizării sale atât ca sclavă de bordel, cât și ca împărăteasă sau oraș imperial. Cu toate acestea, cel mai remarcabil este faptul că lectura lui Smith pune în lumină și propria sa caracterizare ambivalentă, atât ca victimă, cât și ca participant la imperiu.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)