The Yellow Wall-Paper de Charlotte Perkins Gilman and the History of Its Publication and Reception: O ediție critică și cazuistică documentară

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază diferențele dintre adaptarea cinematografică „The Yellow Wallpaper” de John Clive și povestea originală de Charlotte Gilman. Se discută despre modul în care filmul introduce scene noi și schimbă portretele personajelor, concentrându-se în special asupra temei opresiunii patriarhale, așa cum o trăiește Charlotte. Deși adaptarea își propune să extindă povestea și să îi ofere un context contemporan, ea se abate de la intenția originală a lui Gilman, care a fost de a critica tratamentul ineficient de cură de odihnă prescris femeilor în epoca victoriană.

Adaptarea adaugă profunzime personajului Charlotte și atrage atenția asupra temei oprimării femeilor în societate. Ea include scene noi care îmbunătățesc narațiunea emoțională, cum ar fi interacțiunile Charlottei cu familia sa și descrierea fiului său. De asemenea, regizoarea evidențiază aspectele agresive ale caracterului soțului ei, subliniind natura opresivă a societății patriarhale.

Adaptarea se îndepărtează semnificativ de povestea originală, modificând caracterizarea soțului Charlottei și schimbând elemente-cheie ale intrigii. Unii critici susțin că noile scene și interacțiunile dintre personaje diluează mesajul original al lui Gilman, care a fost acela de a expune eșecul tratamentului de cură de odihnă. În plus, adaptarea lui Clive poate impune o interpretare diferită a poveștii, care nu se aliniază pe deplin intențiilor lui Gilman.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Charlotte Perkins Gilman's the Yellow Wall-Paper and the History of Its Publication and Reception: A Critical Edition and Documentary Casebook

Conținutul cărții:

Încă de la publicarea sa în 1892, cartea lui Charlotte Perkins Gilman The Yellow Wall-paper a fost întotdeauna recunoscută ca o declarație puternică despre victimizarea unei femei a cărei afecțiune neurastenică este complet diagnosticată greșit, tratată greșit și înțeleasă greșit, lăsând-o să înfrunte nebunia singură, ca prizonieră în propriul dormitor. Niciodată până acum, însă, povestea însăși nu a fost portretizată ca victimizată.

În această primă ediție critică a cărții The Yellow Wall-paper a lui Gilman, însoțită de recenzii contemporane și scrisori inedite, Julie Bates Dock examinează diferitele cadre mitice care au fost folosite pentru a legitima povestea lui Gilman. Editorul discută despre modul în care lecturile (și interpretările greșite) ale criticilor feministe moderne ale documentelor disponibile susțin un set de legende care își au originea în Gilman însăși și care promovează o viziune aproape sfântă a autoarei feministe de pionierat. Documentele puse la dispoziție în colecție permit cercetătorilor și studenților să evalueze direct afirmațiile lui Gilman cu privire la impactul poveștii asupra primului său public.

Dock prezintă un text autoritar al The Yellow Wall-paper pentru prima dată de la publicarea sa inițială. Sunt incluse un comentariu textual, descrieri complete ale tuturor textelor relevante, liste de amendamente editoriale și variante de fond anterioare copierii textului, o colaționare istorică completă care documentează toate variantele găsite în ediții importante după 1892 și o listă de surse textuale pentru mai mult de o sută de reeditări ale povestirii în antologii și manuale.

Alte documente din acest dosar care clarifică istoricul publicării și al receptării povestirii includ relatările succesive și variate ale lui Gilman cu privire la istoria povestirii, jurnalul și manuscrisele ei și scrisorile referitoare la povestire, corespondența lui W. D. Howells cu Gilman și Horace Scudder, editorul Atlantic Monthly, și comentariile acestuia cu privire la povestire atunci când a retipărit-o în Great American Short Stories, precum și mai mult de două duzini de recenzii ale povestirii de către contemporanii lui Gilman.

Luate împreună, critica, textul, documentele și adnotările constituie o contribuție bogată și valoroasă la studiile despre Gilman, punând sub semnul întrebării critica literară feministă care a contribuit la modelarea interpretărilor unei capodopere literare.