Theaters of Pardoning

Conținutul cărții:

De la grațierea preventivă a lui Richard Nixon de către Gerald Ford și afirmațiile lui Donald Trump că, în calitate de președinte, s-ar putea grația singur, până la grațierea regală postumă a lui Alan Turing, puterea grațierii are o influență puternică asupra imaginației politice și culturale. În Theaters of Pardoning, Bernadette Meyler urmărește rădăcinile înțelegerii contemporane a grațierii până la "teatrele de grațiere" tragicomice din drama și politica Angliei secolului al XVII-lea.

Schimbările în modul în care grațierea a fost reprezentată pe scenă și discutată în tratatele politice și în Parlament au reflectat tranziția de la o formă mai monarhică și centrată pe judecată a conceptului la o viziune din ce în ce mai parlamentară și legislativă a suveranității. Meyler arată că, pe scena engleză, grațierile individuale de răzbunare s-au transformat subtil în grațieri mai ample de revoluție, de la piesa lui Shakespeare Măsură pentru măsură, în care o serie de grațieri finale întrerupe ceea ce altfel ar fi putut fi un ciclu de răzbunare, până la opere ulterioare precum The Laws of Candy a lui John Ford și The Bondman a lui Philip Massinger, în care exercitarea milei împiedică răsturnarea statului însuși. În arena politică, grațierea ca drept al regalității a evoluat într-un concept juridic, culminând cu ideea unei amnistii generale, "Act of Oblivion", pentru acțiunile întreprinse în timpul Războiului Civil Englez.

Reconsiderarea grațierii ca un act legislativ a deplasat efectiv suveranitatea de la rege la legislativ, o schimbare care continuă să atragă suspiciuni cu privire la exercitarea grațierii. Numai prin ruperea legăturii dintre grațiere și suveranitate, care a fost consolidată în Anglia secolului al XVII-lea, concluzionează Meyler, putem revigora grațierea ca practică democratică.