To Place Our Deeds: Comunitatea afro-americană din Richmond, California, 1910-1963

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o perspectivă profundă asupra comunității afro-americane din Richmond în timpul tranzițiilor istorice critice, concentrându-se în special pe experiențele migranților de culoare în California și pe contribuțiile lor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cititorii apreciază claritatea și profunzimea cercetării autorului, făcând din carte o resursă valoroasă pentru înțelegerea istoriei negrilor.

⬤ - Scriere bine documentată și pătrunzătoare care surprinde experiența afro-americană din Richmond
⬤ - Narațiune captivantă și clară care evită densitatea adesea întâlnită în lucrările academice
⬤ - Bogat susținută de istorii orale și povestiri captivante
⬤ - Foarte recomandată de mai mulți cititori ca fiind o lectură obligatorie pentru înțelegerea istoriei negrilor și a vieții comunității
⬤ - Livrarea promptă a cărții.

- Nu au fost semnalate dezavantaje semnificative în recenzii.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

To Place Our Deeds: The African American Community in Richmond, California,1910-1963

Conținutul cărții:

To Place Our Deeds urmărește dezvoltarea comunității afro-americane din Richmond, California, un oraș de pe malul golfului San Francisco. Această istorie socială ușor de citit și extrem de bine documentată, bazată pe numeroase relatări orale, ziare și colecții de arhivă, este prima care examinează dezvoltarea istorică a unei comunități de negri din clasa muncitoare pe o perioadă de cincizeci de ani.

Shirley Ann Wilson Moore oferă o imagine curajoasă și captivantă a vieții de zi cu zi din Richmond, analizând procesul și efectele migrației, apariția unei forțe de muncă industriale urbane de culoare și dinamica dezvoltării comunității. Ea descrie cultura pe care migranții au adus-o cu ei - inclusiv muzica, mâncarea, religia și sporturile - și arată cum aceste tradiții au fost adaptate noilor circumstanțe. Afro-americanii din clasa muncitoare din Richmond și-au folosit spațiile culturale - în special legendarele cluburi de blues din oraș - ca locuri de desfășurare pentru a contesta status quo-ul rasial, cu o hotărâre fermă de a nu fi „Jim Crowed” în statul de aur.

După cum arată această lucrare importantă, afro-americanii din clasa muncitoare s-au aflat adesea în fruntea luptei pentru egalitate și au fost legați de curentele politice, sociale și culturale mai ample care au transformat națiunea în perioada postbelică.