Trădarea intelectualilor

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Julien Benda „Trădarea intelectualilor” prezintă o critică puternică a modului în care intelectualii au renunțat la datoria lor de a căuta adevărul, cedând în schimb agendei politice și naționaliste. Scrisă în anii 1920, cartea rămâne relevantă astăzi, deoarece abordează pericolele intelectualilor care se aliniază ideologiei în detrimentul principiilor, determinând cititorii să reflecteze asupra responsabilităților etice ale liderilor de opinie.

⬤ Teză oportună și provocatoare care critică abandonarea adevărului de către intelectualii moderni.
⬤ Oferă o perspectivă istorică bogată asupra rolului intelectualilor și a responsabilităților lor.
⬤ Recomandată ca lectură esențială pentru cei implicați în discursul public.
⬤ Frumos scrisă, cu o narațiune convingătoare care rezonează cu problemele contemporane.

⬤ Conține referințe obscure și citate netraduse care îi pot pune la încercare pe unii cititori.
⬤ Unii recenzenți remarcă lipsa de angajament a lui Benda față de tendințele contemporane din literatură și filosofie.
⬤ Disponibilitatea ediției este discutabilă, deoarece unii cititori recomandă evitarea anumitor ediții facsimile pentru o calitate mai bună.

(pe baza a 22 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Treason of the Intellectuals

Conținutul cărții:

Studiul clasic al lui Julien Benda despre Europa anilor '20 rezonează și astăzi. "Trădarea intelectualilor" este o expresie care evocă multe, dar care este în mod inerent ambiguă.

Cartea care poartă acest titlu este bine cunoscută, dar puțin înțeleasă. Această ediție este prezentată de Roger Kimball. Încă de pe vremea presocraticilor, intelectualii au fost o rasă aparte.

Ei erau căutători de cunoaștere nematerialistă care credeau într-un umanism universal și reprezentau o piatră de temelie a societății civilizate. Potrivit lui Benda, toate acestea au început să se schimbe la începutul secolului XX.

În Europa anilor 1920, intelectualii au început să renunțe la atașamentul față de idealurile filosofice și academice tradiționale, glorificând în schimb particularismele și relativismul moral. "Trădarea" despre care scrie Benda este trădarea de către intelectuali a vocației lor unice.

El îi critică pe intelectualii europeni pentru că au permis ca angajamentul politic să se insinueze în înțelegerea lor a vocației intelectuale, introducând lumea în "epoca organizării intelectuale a urilor politice". "De la înflorirea sălbatică a urilor etnice și religioase în Orientul Mijlociu și în întreaga Europă de astăzi până la cererea mincinoasă de corectitudine politică și multiculturalism în campusurile universitare din Occident, trădarea intelectualilor continuă să își joace drama nedificatoare.