Trecând prin ușile din față: În căutarea dreptății pentru o copilărie furată

Recenzii ale cititorilor

Cartea este lăudată pentru narațiunea sa puternică despre curaj și reziliență în fața abuzurilor, oferind o voce victimelor și evidențiind mesaje de speranță și iubire de sine. Cititorii apreciază capacitatea autoarei de a transmite emoții profunde și lecții învățate, inspirându-i pe alții să depășească adversitatea.

⬤ Povestiri puternice despre curaj și reziliență.
⬤ Oferă speranță și încurajare victimelor abuzurilor.
⬤ Stil de scriere captivant, descris ca fiind „de o frumusețe obsedantă”.
⬤ Evocă o gamă largă de emoții, inclusiv râsul și lacrimile.
⬤ Inspiră cititorii să caute dreptatea și să vorbească despre experiențele lor.

Unii cititori pot găsi conținutul greu din punct de vedere emoțional din cauza subiectelor sensibile ale abuzului și neglijării.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Walking Through Front Doors: Seeking Justice for a Stolen Childhood

Conținutul cărții:

Tăcerea este de partea abuzului.

Fiecare poveste dureroasă trebuie spusă. Într-o seară toridă de vară din 1967, Claudine Brown, în vârstă de șapte ani, privea de pe bancheta din spate a unei mașini blocate pe o cale ferată din suburbiile Cape Town cum un tren care se deplasa cu viteză se îndreaptă spre ei.

Mama ei stătea înghețată de frică pe scaunul șoferului. Evenimentele care au condus la acest moment au fost nesemnificative și nu au dat niciun indiciu cu privire la momentul catastrofal. Urmările au fost brutale și au distrus copilăria, lăsându-le pe Claudine și pe sora ei mai mică, Lisa, săturate de lume chiar înainte de a începe.

Când mama ei, distrusă de șocul post-traumatic, a abandonat familia, iar tatăl ei a căutat cea mai apropiată consolare pentru a-și alina durerea - o nouă soție - Claudine a avut o singură apărare împotriva anilor de exploatare și abuz fizic, emoțional și sexual care au urmat: speranța. Și-a amintit ce era o viață normală și și-a trasat un plan de întoarcere acolo.