Ultima umanitate: Noua știință ecologică

Titlul original:

The Last Humanity: The New Ecological Science

Conținutul cărții:

În decursul a peste douăzeci de lucrări, Fran ois Laruelle a dezvoltat unul dintre cele mai singulare și unice moduri de gândire din filosofia contemporană. Acest volum dezvoltă stilul operei sale târzii, care a încercat să combine limbaje din diverse domenii (de la limbajul mecanicii cuantice la teologie, mesianism și gnosticism) pentru a crea ficțiuni filosofice non-standard care articulează în continuare gândirea sa despre imanența radicală în raport cu teme și preocupări de mare amploare.

Accentul este pus aici pe o reevaluare a încercării sale de a regândi ce înseamnă să fii om. O mare parte din această muncă a avut loc prin intermediul unui angajament față de știință, politică și religie, dar acum îl vedem pe Laruelle confruntându-se cu provocarea ecologiei pentru tipul său de umanism (pe care l-ar numi un "non-umanism", adică un umanism non-standard). Această provocare este aceea de a gândi cerințele etice ale altor entități în cadrul unei ecologii generale. Și anume viața plantelor și a altor tipuri de vegetație, alături de cea a animalelor.

Abordând intersecțiile dintre știință și filosofie în gândirea franceză actuală, această carte prezintă un interes deosebit pentru cei preocupați de inovația filosofică și de reînnoirea gândirii ecologice care au influențat teoria ecologică. Prima traducere în limba engleză a unei lucrări-cheie a acestui filosof experimental extrem de original, va contribui cu siguranță la consolidarea locului său în firmamentul gânditorilor francezi de avangardă, de la Derrida și Deleuze la Badiou.