Ultima vrăjitoare din Langenburg: Crimă într-un sat german

Recenzii ale cititorilor

Ultima vrăjitoare din Langenburg este o explorare minuțios documentată a unui proces al vrăjitoarelor din Germania secolului al XVII-lea, concentrându-se asupra dinamicii sociale, juridice și personale implicate. Cartea abordează complexitatea sistemelor de credințe de la începutul epocii moderne, efectele Războiului de treizeci de ani și practicile juridice sofisticate ale vremii, toate împletite într-o poveste tragică despre Anna Schmieg, acuzată de vrăjitorie.

Bine documentată și informativă, oferă perspective multiple asupra procesului vrăjitoarelor, abordează eficient contextul societal, include o narațiune captivantă care se citește ca un thriller, oferă informații despre istoria dreptului și a vrăjitoriei și umanizează personajele implicate.

Unii cititori au găsit contextul istoric scris greoi și cartea ca fiind o lectură lentă. Câțiva recenzenți au descris-o ca fiind plictisitoare sau nu suficient de captivantă pentru gusturile lor.

(pe baza a 17 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Last Witch of Langenburg: Murder in a German Village

Conținutul cărții:

În 1672, în noaptea sărbătorii Shrove Tuesday, Anna Fessler a murit după ce a mâncat una dintre prăjiturile cu unt ale vecinei sale. Ar fi putut fi otrăvită? Bazându-se pe documente judiciare vii, relatări ale martorilor oculari și un raport de autopsie timpuriu, istoricul Thomas Robisheaux aduce povestea la viață.

Explorând una dintre ultimele panici ale vrăjitoarelor din Europa, el descoperă de ce vecinii și magistrații au devenit convinși că vecina lui Fessler, Anna Schmieg, era o vrăjitoare - una dintre cele câteva din zonă - mânată de diavol. Odată arestate, Schmieg, soția morarului local, și fiica ei au fost prinse într-o dramă cu miză mare, care a dus la acuzații de vrăjitorie și vrăjitorie împotriva întregii familii.

Robisheaux arată cum evenimente obișnuite au devenit diabolice, determinând magistrații să tortureze și să întoarcă o fiică împotriva mamei sale. În acest fel, el portretizează o întreagă lume prinsă între superstiție și modernitate.