Ultimul loc civilizat: Sijilmasa și destinul său saharian

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare lămuritoare a semnificației istorice și arheologice a orașului Sijilmasa, detaliind interacțiunea dintre Maroc și regatele saheliene. Ea oferă o narațiune vie, îmbogățită de descoperirile arheologice și de contextul istoric, concentrându-se în special asupra comerțului și a impactului acestuia asupra prosperității orașului.

⬤ Informativă și plăcută, îmbinând istoria și arheologia
⬤ detalii bogate despre relațiile Marocului cu regatele saheliene
⬤ stil narativ captivant
⬤ luminează semnificația istorică a orașului și descoperirile arheologice
⬤ recomandări ferme pentru cercetarea istorică.

Niciuna specificată în recenzii.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Last Civilized Place: Sijilmasa and Its Saharan Destiny

Conținutul cărții:

Situat la marginea Saharei, Sijilmasa a fost un El Dorado african, un oraș de aur legendar. Dar, spre deosebire de El Dorado, Sijilmasa a fost un oraș real, pivot în comerțul cu aur dintre Ghana antică și lumea mediteraneană.

După apariția sa ca oraș-stat independent care a controlat monopolul aurului în primii 250 de ani, Sijilmasa a fost încorporat în imperiu - almoravid, almohad și mai departe - ceea ce a dus la transformarea „ultimului loc civilizat” în leagănul dinastiei marocane de astăzi, Alaouites. Mileniul de măreție al Sijilmasa a fost marcat de perioade de război, reînnoire și abandon. Astăzi, ruinele sale se află lângă și sub orașul modern Rissani, ocolite de timp.

Proiectul americano-marocan de la Sijilmasa se bazează pe arheologie, texte istorice, recunoaștere pe teren, tradiție orală și legendă pentru a țese povestea modului în care acest oraș fabulos și-a stăpânit soarta. Cunoștințele locale profunde ale autorilor și interpretarea înregistrărilor scrise și ecologice le permit să descrie modul în care oamenii și locul au modelat patru perioade distincte din istoria orașului.

Messier și Miller compară modele de orașe islamice cu ceea ce au găsit pe teren pentru a înțelege cum a funcționat Sijilmasa ca oraș. Continuitatea și discontinuitatea dintre Sijilmasa și peisajul contemporan ridică întrebări cu privire la natura vieții umane pe marginea deșertului.

Ce permite unor locuri precum Sijilmasa să se ridice la măreție? Ce le face să cadă și să dispară în nisipurile deșertului?