Ultimul Testament

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o perspectivă revigorantă și provocatoare asupra religiei, încurajând cititorii să trăiască pe deplin în prezent, fără a se baza pe cadrele religioase tradiționale. Autorul subliniază nevoia de a crea o religie seculară bazată pe experiențele de viață și pe înțelegerea științifică, îndepărtându-se de credințele dogmatice. În timp ce mulți consideră ideile înălțătoare și pătrunzătoare, unii cititori au impresia că cartea îi lasă neconvinși de ideea de a trăi fără conceptul de Dumnezeu.

Bine scrisă și captivantă, cartea oferă o nouă perspectivă asupra religiei, promovând o abordare care afirmă viața și care încurajează conectarea fără dogme învechite. Este pătrunzătoare, provoacă la reflecție și ușor de citit, ceea ce o face accesibilă unui public larg. Mulți cititori apreciază umorul și pofta de viață a autorului.

Unii cititori găsesc ideile provocatoare și potențial tulburătoare, în special noțiunea de a trăi fără Dumnezeu. Există sentimentul că autorul nu convinge pe deplin toți cititorii cu privire la fezabilitatea propunerilor sale. Criticii pot considera că conceptele sunt prea personale sau subiective.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Last Testament

Conținutul cărții:

Îi invidiați pe kamikaze pentru credința lor fermă în viața de după moarte? Probabil că nu: credeți că sunt iluzionați. Oamenii din Occident și-au pierdut destul de recent toate vechile idei despre o lume mai bună după moarte. Acum acceptăm că ne aflăm deja în Lumea de Apoi, lumea care nu mai are nicio realitate dincolo de ea, și că ar fi bine să ne trăim viața din plin cât timp o avem.

Dacă este așa, atunci ce se întâmplă cu problema tradițională a originilor creștine? Iisus a predicat sosirea ultimei lumi și ne-a îndemnat să începem un nou tip de viață "solară". Mesajul său a fost unul de împlinire seculară. Dar credința apostolică, ridicându-l în lumea supranaturală, ne-a dus pe toți cu o întreagă dispensație înapoi, în penultima lume, o lume dominată de temeri și speranțe supranaturale, o lume a privirii și a așteptării sub o disciplină strictă.

Noua eră anunțată de Isus a fost astfel avortată, probabil la sfârșitul anilor '40. Dar astăzi avem nevoie nu de mesajul Noului Testament, ci de un Ultim Testament pentru Ultima Lume, care este lumea noastră. Don Cupitt încearcă niște moașe. Este timpul ca credința să se nască cum trebuie și să devină proprietate publică, nu un monopol clerical.