Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile evidențiază „A Place of Darkness” ca fiind o contribuție semnificativă la cercetarea genului horror, examinând aspectele retorice și contextuale ale filmelor horror și oferind în același timp o analiză istorică aprofundată. Cartea explorează temeinic evoluția genului horror și impactul său asupra identității în cadrul cinematografiei americane, atrăgând atât cercetătorii, cât și cititorii ocazionali.
Avantaje:⬤ Oferă o cercetare extinsă a arhivelor și o analiză pătrunzătoare a filmelor horror.
⬤ Cuprinde atât publicul academic, cât și pe cel non-academic prin scriitura sa accesibilă.
⬤ Oferă o perspectivă unică asupra funcțiilor ideologice ale cinematografiei horror.
⬤ Recunoscută pentru profunzimea contextului istoric și a tehnicilor cinematografice.
⬤ Descris ca o lectură captivantă pentru un text academic.
Dezavantaje:În recenzii nu au fost menționate dezavantaje semnificative, deși unii ar putea prefera o analiză mai amplă a filmelor horror moderne, mai degrabă decât un accent istoric detaliat.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
A Place of Darkness: The Rhetoric of Horror in Early American Cinema
Conținutul cărții:
Filmul de groază este unul dintre cele mai longevive genuri populare din cinematografie.
Termenul "film de groază" a fost inventat în 1931, între premiera filmului Dracula și lansarea filmului Frankenstein, însă monștrii, fantomele, demonii și temele supranaturale și de groază au fost populare în rândul publicului american încă de la apariția atracțiilor kinematografice inedite, la sfârșitul anilor 1890. A Place of Darkness iluminează preistoria genului horror prin urmărirea modului în care elementele și poveștile de groază erau prezentate în filme înainte de introducerea termenului "film horror".
Folosind o abordare retorică care examinează nu numai filmele timpurii, ci și materialele promoționale pentru acestea și răspunsurile critice la acestea, Kendall R. Phillips susține că portretizarea elementelor oribile a fost implicată în tensiuni sociale mai largi legate de apariția identității americane și, la rândul său, a cinematografiei americane. El arată modul în care cinematografia timpurie a asociat monștrii, fantomele, vrăjitoarele și magicienii cu superstițiile și credințele din Lumea Veche, în contrast cu un mod de gândire american care era pragmatic, rezonabil, științific și progresist.
În adolescență și în anii '20, constată Phillips, elementele supranaturale erau aproape întotdeauna explicate ca fiind o greșeală isterică, o farsă umoristică sau un complot malefic. Cu toate acestea, Marea Depresiune din anii 1930 a constituit o bulversare substanțială a sistemului de certitudini american și a deschis un spațiu pentru reapariția goticului din lumea veche în discursul popular american sub forma genului horror, care a îngrozit și a entuziasmat fanii încă de atunci.
