Un pumn de ruble

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o prezentare concisă a evoluției sistemului bancar rusesc după destrămarea URSS, detaliind apariția diferitelor bănci, licitațiile de împrumuturi pentru acțiuni și criza financiară din 1998. Cartea își propune să elucideze complexitatea economiei rusești pentru cititorii care nu au cunoștințe prealabile despre sectorul bancar din fosta Uniune Sovietică.

Cartea este bine documentată, bazându-se pe o varietate de statistici și interviuri. Ea oferă o explicație clară a transformării sistemului bancar din Rusia și o perspectivă asupra motivelor din spatele dificultăților economice ale țării. Cartea este, de asemenea, succintă, având doar 233 de pagini.

Din cauza conciziei sale, cartea poate fi lipsită de o analiză detaliată, fiind mai degrabă un rezumat decât un studiu aprofundat. În plus, autorul nu intervievează direct oligarhii cheie, bazându-se în schimb pe citate din alte surse, ceea ce poate limita perspectivele de primă mână incluse.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

A Fistful of Rubles

Conținutul cărții:

După destrămarea URSS, s-a crezut pentru scurt timp că băncile comerciale emergente din Rusia ar putea acționa ca motoare de creștere pentru o nouă economie capitalistă. Cu toate acestea, în ciuda a mai mult de un deceniu de "reforme", sistemul financiar al Rusiei s-a prăbușit în 1998.

De ce au eșuat eforturile ambițioase de descentralizare și liberalizare a sectorului bancar? În A Fistful of Rubles, Juliet Johnson oferă prima privire cuprinzătoare asupra modului în care băncile din Rusia, care odată se așteptau să revitalizeze economia țării, au devenit în schimb unul dintre cele mai mari obstacole în calea redresării acesteia. Bazându-se pe interviuri cu bancheri, responsabili politici și antreprenori ruși, Johnson urmărește evoluția sistemului bancar din 1987 până după prăbușirea din 1998. Ea descrie modul în care procedurile instituționale disfuncționale rămase din perioada sovietică au împiedicat dezvoltarea ulterioară a unor practici financiare solide.

Johnson susține că aceste moșteniri, împreună cu politicile de liberalizare greșite, de inspirație occidentală, au condus la crearea unor bănci parazitare al căror succes a depins mai degrabă de relațiile politice decât de strategiile de investiții. Johnson demonstrează că eforturile de reformă bancară au făcut în cele din urmă mai mult rău decât bine, deoarece oficialii ruși și consilierii lor internaționali nu au reușit să construiască instituțiile economice, juridice și politice corespunzătoare de care depinde comportamentul pieței moderne.