Un război civil separat: Comunități în conflict în sudul munților

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o privire aprofundată asupra conflictelor interne ale Războiului Civil, în special în Georgia de Nord, contestând relatările comune și evidențiind experiențele diverse ale familiilor în timpul acestei perioade tumultoase.

Cartea este bine documentată, educativă și oferă detalii excelente despre conflictele interne din cadrul Războiului Civil. Ea evidențiază interesele locale și populațiile diverse din Confederație, oferind perspective care sunt adesea trecute cu vederea. Recenzenții îi apreciază claritatea, documentarea și analiza pătrunzătoare.

Unele recenzii menționează că unele părți ale cărții pot fi uneori repetitive și împrăștiate, ceea ce ar putea întrerupe fluxul de lectură.

(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

A Separate Civil War: Communities in Conflict in the Mountain South

Conținutul cărții:

Majoritatea americanilor se gândesc la Războiul Civil ca la o serie de confruntări dramatice între armate masive conduse de lideri cu aparențe romantice. Însă în comunitățile apalachiene din nordul Georgiei, lucrurile au stat cu totul altfel.

Concentrată pe comitatele Fannin și Lumpkin din Blue Ridge Mountains, de-a lungul graniței de nord a Georgiei, cartea A Separate Civil War: Communities in Conflict in the Mountain South pledează pentru o înțelegere mai localizată și idiosincratică a acestei perioade importante din istoria națiunii noastre. Cartea dezvăluie faptul că, pentru mulți participanți, acest război a fost purtat mai puțin pentru cauze ideologice abstracte, ci pentru motive legate de casă, familie, prieteni și comunitate. Folosindu-se de o mare cantitate de scrisori, jurnale, interviuri, documente guvernamentale și date sociologice, Jonathan Dean Sarris aduce la viață o versiune până acum obscură a celui mai divizor și distructiv război al națiunii noastre.

Încă de la început, perspectiva secesiunii și a războiului a divizat comunitățile montane din Georgia în funcție de rasă și religie, iar războiul în sine nu a făcut decât să accentueze aceste tensiuni. Pe măsură ce guvernul confederat a început să recruteze oameni în armată și să confiște provizii de la fermieri, mulți munteni au devenit și mai nemulțumiți.

Aceștia s-au grupat în echipe înarmate, luptând cu soldații confederați, cu miliția de stat și cu vecinii lor pro-confederați. A urmat un război civil local, fiecare parte considerând-o pe cealaltă drept o amenințare la adresa legii, ordinii și comunității înseși. În acest conflict foarte personal, ambele facțiuni au ajuns să își dezumanizeze dușmanii și să folosească metode care au șocat chiar și soldații experimentați prin sălbăticia lor.

Dar când războiul s-a încheiat în 1865, fiecare facțiune a încercat să purifice trecutul și să integreze poveștile sale în miturile naționale popularizate ulterior cu privire la Războiul Civil. Susținând că motivul alegerii taberei a avut mai mult de-a face cu preocupările locale decât cu ideologii concurente sau viziuni sociale sau politice, Sarris adaugă o complicație extrem de necesară la întrebarea de ce au luptat oamenii în Războiul Civil.