Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea abordează conceptele de apetit pentru risc versus atitudine față de risc, subliniind importanța înțelegerii acestor termeni în gestionarea riscurilor. În timp ce unii cititori consideră cartea perspicace și utilă în clarificarea concepțiilor greșite, alții o critică pentru lipsa unor aplicații practice clare, în special în ceea ce privește modelul RARA. Conținutul repetitiv și exemplele neclare sunt, de asemenea, puncte de discordie printre recenzenți.
Avantaje:⬤ Oferă o nouă perspectivă asupra conceptelor de gestionare a riscurilor.
⬤ Include studii de caz utile și diagrame clare.
⬤ Utilizarea eficientă a limbajului pentru a clarifica neînțelegerile legate de risc.
⬤ Recomandat celor interesați de subiect.
Dezavantaje:⬤ Text repetitiv care poate părea redundant.
⬤ Exemplele sunt slab aplicate, făcând modelul RARA greu de interpretat.
⬤ Lipsesc instrumentele practice și liniile directoare pentru implementarea conceptelor.
⬤ Unii recenzenți au considerat că conținutul este prea conceptual și nu este suficient de aplicabil.
(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
A Short Guide to Risk Appetite
Conținutul cărții:
Cât de mult risc ar trebui să ne asumăm? A Short Guide to Risk Appetite își propune să îi ajute pe toți cei care trebuie să decidă cât de mult risc poate fi asumat într-o anumită situație riscantă și importantă. David Hillson și Ruth Murray-Webster introduc modelul RARA pentru a explica rolurile complementare și centrale ale apetitului pentru risc și ale atitudinii față de risc și, pe parcurs, arată cum se integrează alte concepte legate de risc.
Pragurile de risc sunt expresia externă a apetitului pentru risc inerent, iar provocarea constă în modul de stabilire a pragurilor corecte. Prin deconstrucția progresivă a modelului RARA, autorii arată că etapa esențială de control este capacitatea noastră de a alege o atitudine adecvată față de risc.
Cartea conține îndrumări practice pentru stabilirea unor praguri de risc care să țină seama în mod corespunzător de influențele culturii organizaționale a riscului și de preferințele individuale în materie de risc ale principalelor părți interesate. Pe lângă aceasta, indivizii și organizațiile trebuie să aleagă atitudinea față de risc care le va optimiza șansele de a atinge obiectivele dorite.
