Uneori nu am suferit niciodată: Poezii

Recenzii ale cititorilor

În „Uneori nu am suferit niciodată”, Shane McCrae explorează teme legate de istorie, identitate și ispășire prin intermediul vieții lui Jim Limber, un băiat de rasă mixtă adoptat de Jefferson Davis în timpul Războiului Civil American. Colecția conectează în mod ingenios fragmente istorice pentru a crea o narațiune care reflectă asupra existenței și moștenirii, lăsând cititorii atât tulburați, cât și reflexivi.

Colecția prezintă o narațiune profundă care împletește complicat temele istorice cu identitatea personală. Capacitatea lui McCrae de a transforma fragmente istorice în poezie convingătoare este lăudată, la fel ca și abilitatea sa de a crea un personaj complet realizat în Jim Limber, oferindu-i o voce și o istorie. Explorarea unor teme complexe lasă un impact de durată asupra cititorului.

Unii cititori ar putea considera că densitatea narativă și complexitatea poemelor reprezintă o provocare, deoarece împletirea mai multor povești ar putea duce la confuzie. În plus, subiectul poate fi tulburător din cauza explorării traumei istorice.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Sometimes I Never Suffered: Poems

Conținutul cărții:

Cuprinzând teme religioase, istorice și politice, o nouă colecție a poetului premiat

Cred că acum mai mult de jumătate.

Din viață este moarte, dar eu nu pot muri.

Destul pentru toată viața pe care o văd.

În Sometimes I Never Suffered, a șaptea sa colecție de poeme, Shane McCrae rămâne „un compozitor iscusit de povești americane” (Dan Chiasson, The New Yorker ). Aici, un înger, asamblat în grabă de colegii săi din Rai, plonjează pe Pământ în primele sale momente de conștiință. Jim Limber, fiul adoptiv de rasă mixtă al lui Jefferson Davis, rătăcește prin viața de apoi, confruntându-se cu nuanțele istoriei rasiale a Americii, precum și cu propria sa istorie.

Sometimes I Never Suffered este o căutare a scopului și a ispășirii, a libertății și a iertării, imaginând eternitatea nu ca pe o evadare din trecut sau din prezent, ci ca pe o înregistrare reverberantă și ca pe punctul culminant al potențialului multiplu al timpului de a repara.