I Hate War But I Hate Our Enemies Even More
Organizat dintr-o perspectivă partizană în epoca revoltei, urăsc războiul, dar îi urăsc și mai mult pe dușmanii noștri este un obiect textual neconvențional care folosește d©tournement, colaj și scriere experimentală împotriva liberalismului reacționar, capitalismului și supremației albe.
Teoria critică, propaganda poliției, cinematografia militantă, cântecele country, istoriile activiștilor și protestele reacționarilor albi sunt folosite ca materie primă pentru a pune în scenă juxtapuneri ideologice. George Wallace vorbește cu Stokely Carmichael în Watts.
Radio Raheem ascultă muzică country conservatoare prin casetofonul său în timp ce spune povestea Dragostei și urii. Susținătorii lui Darren Wilson împart scena cu Al Sharpton. Comuniștii lui Peter Watkins cântă La Marseillaise și Bill Withers cântă Grandma's Hands în același set.
În aceste conjuncții, găsim reproducerea luptei și potențialul de scurtcircuitare a reproducerii supremației albe. Această carte își propune să pună în aplicare o teorie critică a spectacolului, pe măsură ce acesta se alătură mișcării practice de negare din cadrul societății.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)