Uriașul din Marele Sicle: Armata franceză, 1610-1715

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui John A. Lynn „Giant of the Grand Siècle” este o explorare cuprinzătoare a armatei franceze în timpul domniilor lui Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea, concentrându-se mai degrabă pe organizarea militară, administrație și logistică decât pe bătălii. Cartea se remarcă prin examinarea detaliată a fundamentelor economice și sociale ale armatei și argumentează împotriva opiniilor convenționale privind reforma militară și formarea statului. Deși extrem de informativă, cartea poate fi densă și mai potrivită pentru cercetători decât pentru cititorii ocazionali.

⬤ Cercetări aprofundate și cuprinzătoare; acoperă un subiect istoric neglijat anterior.
⬤ Oferă o privire detaliată asupra organizării, administrației și logisticii militare.
⬤ Contestă narațiunile istorice convenționale, oferind o perspectivă nouă.
⬤ Oferă o perspectivă asupra contextului economic și social al armatei franceze.
⬤ Scris fără prejudecăți patriotice, ceea ce oferă o viziune obiectivă.

⬤ Densă și complexă
⬤ poate fi prea didactică pentru cititorii ocazionali.
⬤ Se concentrează mai puțin pe bătălii, ceea ce îi poate dezamăgi pe cei care caută o istorie militară cu acțiune.
⬤ Scumpă pentru unii
⬤ poate fi mai bine găsită la mâna a doua.
⬤ Structura poate părea repetitivă, ducând la un sentiment de relectură a unor informații similare.
⬤ Unele inexactități observate în cifrele și detaliile istorice.

(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Giant of the Grand Sicle: The French Army, 1610-1715

Conținutul cărții:

Un „gigant invizibil”, armata franceză din secolul al XVII-lea a fost cea mai mare și cea mai înfometată instituție a monarhiei Bourbon; cu toate acestea, ea a fost tratată incomplet și este prost înțeleasă.

Combinând accentele sociale și culturale cu preocupările instituționale și operaționale mai tradiționale, această carte examinează armata în profunzime, studiind recrutarea, componența, disciplina, motivația, selecția ofițerilor, conducerea, administrația, logistica, armamentul, tactica, războiul de câmp și asediul. Portretul care se conturează diferă de ceea ce ar fi putut prezice studiile actuale.

În loc să susțină că o „revoluție militară” a transformat războiul, Lynn subliniază schimbarea evolutivă. Punând la îndoială presupunerile larg răspândite cu privire la formarea statului și la coerciție, el susține că această armată permanentă a fost dedicată în primul rând apărării frontierelor și doar rareori represiunii interne.