Evaluare:
Cartea „Black Wave” de Dr. Aldrich oferă o explorare cuprinzătoare a dimensiunilor sociale ale recuperării în caz de dezastru, concentrându-se în special pe triplul dezastru Tohoku din 2011 din Japonia. Cartea este lăudată pentru cercetarea sa profundă și prezentarea accesibilă, ceea ce o face valoroasă atât pentru specialiști, cât și pentru cititorii generali interesați de gestionarea situațiilor de urgență și de reziliența socială în fața dezastrelor.
Avantaje:Cartea este foarte apreciată pentru cercetarea sa profundă și erudiția minuțioasă. Cititorii apreciază integrarea poveștilor individuale cu politicile mai ample și analizele statistice ample. Cartea este considerată atractivă, ușor de citit și informativă, oferind lecții valoroase cu privire la rolul legăturilor sociale și al comunității în recuperarea în caz de dezastru. Mulți au găsit cartea revelatoare, în special în ceea ce privește limitările infrastructurii tradiționale în caz de dezastre, cum ar fi digurile.
Dezavantaje:Unii recenzenți au remarcat că, în timp ce primul capitol este captivant, capitolele din mijloc, care implică mai multe analize statistice, pot fi mai puțin captivante pentru cititorii ocazionali. Câțiva ar putea găsi provocatoare profunzimea studiilor dacă nu sunt specialiști în domeniu.
(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)
Black Wave: How Networks and Governance Shaped Japan's 3/11 Disasters
În ciuda devastării provocate de magnitudinea 9.
0 și un tsunami de 60 de metri care au lovit Japonia în 2011, aproximativ 96% dintre cei care trăiesc și lucrează în cea mai afectată regiune sinistrată din Tō hoku au reușit să supraviețuiască. Cutremure mai mici și tsunami-uri mai mici au ucis mult mai mulți oameni în China și India, aflate în apropiere.
Cum se explică această rată de supraviețuire excepțional de ridicată? Și de ce unele orașe din regiunea Tō hoku și-au revenit mai repede decât altele? Black Wave scoate la iveală doi factori esențiali care au avut o influență directă asupra motivelor pentru care ratele de supraviețuire au variat atât de mult în regiunea Tō hoku în urma dezastrelor din 11 septembrie și pentru care procesul de reconstrucție nu s-a desfășurat în același ritm în întreaga regiune. Indivizii și comunitățile cu rețele mai puternice și cu o guvernare mai bună, arată Daniel P. Aldrich, au avut rate de supraviețuire mai mari și o recuperare mai rapidă.
Comunitățile mai puțin conectate și cu mai puține legături de acest tip s-au confruntat cu procese de recuperare mai dificile și cu rate de supraviețuire mai mici. Dincolo de nivelurile de supraviețuire și de redresare la nivel individual și de cartier, procesul de reconstrucție a variat foarte mult, deoarece unele orașe au încercat să lucreze independent la planurile de reconstrucție, ignorând recomandările guvernului național și acționând rapid pentru a-și institui propriile viziuni, în timp ce altele au urmat liniile directoare oferite de birocrații din Tokyo pentru dezvoltarea economică și reconstrucție.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)