Evaluare:
Cartea, „Viața bună. A Guided Visit to the Houses of Modernity” de Iñaki Ábalos, explorează relația dintre gândirea contemporană și locuințele moderne printr-o serie de vizite ghidate la case pline de imaginație. În timp ce unii cititori consideră cartea satisfăcătoare din punct de vedere intelectual, alții îi critică lizibilitatea și stilul autorului.
Avantaje:Cartea oferă o analiză profundă a modernismului și se implică în referințe culturale relevante, cum ar fi filmele lui Jacques Tati. Unii cititori au găsit-o provocatoare și stimulantă din punct de vedere intelectual, apreciind în special un capitol care analizează reprezentarea locuinței în opera lui Tati.
Dezavantaje:Criticii susțin că autorul încearcă prea mult să pară inteligent, ceea ce duce la o narațiune complicată, lipsită de claritate. În plus, există preocupări semnificative cu privire la aspectul cărții în această versiune reeditată, ceea ce o face dificil de citit.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
The Good Life: A Guided Visit to the Houses of Modernity
Care este rolul arhitecturii dacă nu acela de a realiza o viziune comună asupra "vieții bune", o viziune care, în epoca modernismului arhitectural, a modelat - și a fost modelată de - o serie de idei despre casă?
Cu "Viața bună", I aki balos ne servește drept ghid pentru un tur al șapte case emblematice din secolul al XX-lea care reprezintă diverse concepte de viață. Unele dintre case au fost efectiv construite, în timp ce altele au fost doar planificate, pictate sau create ca parte a unui platou de filmare. Vedem Casa cu trei terase a lui Mies van der Rohe, cabana lui Martin Heidegger din Pădurea Neagră, Villa La Californie a lui Picasso din Cannes și mansarda din New York pe care Andy Warhol a numit-o The Factory. De la casele și grădinile geometrice ultramoderne din filmul Mon Oncle al lui Jacques Tati, călătorim spre faimoasa casă de tip hobby-kit din filmul One Week al lui Buster Keaton și până la piscina însorită și casa din tabloul A Bigger Splash al lui David Hockney. balos îi ghidează pe cititori prin preceptele filosofice cheie care au ghidat probabil crearea acestor case, făcând observații pătrunzătoare despre relația dintre ideile despre un anumit mod modern de viață și abordările în materie de arhitectură și design. Concluzia sa este că modernismul marchează mai puțin un triumf coerent al pozitivismului, așa cum se presupune adesea, decât o celebrare liberă a pluralismului radical al secolului al XX-lea.
O lucrare fascinantă a unuia dintre cei mai proeminenți arhitecți spanioli, Viața bună prezintă o imagine puternică a preocupărilor care au ghidat cursul modernismului arhitectural.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)