Viitori non-sovereign: Politica franceză din Caraibe în urma dezamăgirii

Recenzii ale cititorilor

Non-Sovereign Futures de Yarimar Bonilla oferă o analiză etnografică aprofundată a mișcărilor politice și sindicale din Guadelupa, detaliind luptele pentru schimbare socială, identitate și suveranitate pe fundalul istoriei coloniale. Cartea combină relatările personale, contextul istoric și perspectivele teoretice pentru a ilumina lupta continuă pentru drepturi și recunoaștere în Caraibele franceze.

⬤ Stil narativ captivant care încorporează vocile informatorilor ca teoreticieni.
⬤ Oferă o perspectivă valoroasă asupra activismului sindical contemporan și a problemelor sociale din Guadelupa.
⬤ Bine documentat, cu un context istoric clar și povești personale.
⬤ Scriere accesibilă, potrivită atât pentru publicul academic, cât și pentru publicul larg.
⬤ Încurajează reflecția asupra temelor de suveranitate, colonialism și justiție socială.

⬤ Unii recenzenți consideră că abordarea sa se aliniază mai mult antropologiei americane, ceea ce ar putea să nu rezoneze cu toate audiențele.
⬤ Rezultatul grevelor portretizate lasă semne de întrebare cu privire la eficiența lor.
⬤ Ar putea părea mai puțin originală pentru cei familiarizați cu problemele din Caraibe, în special în cercurile academice.

(pe baza a 13 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Non-Sovereign Futures: French Caribbean Politics in the Wake of Disenchantment

Conținutul cărții:

În calitate de departament de peste mări al Franței, Guadelupa este una dintre puținele societăți neindependente din Caraibe care par a fi excepții politice - sau chiar paradoxuri - în actuala noastră eră postcolonială. În "Non-Sovereign Futures", Yarimar Bonilla se luptă cu arsenalul conceptual al modernității politice - punând la îndoială noțiunile contemporane de libertate, suveranitate, naționalism și revoluție - pentru a reformula Guadelupa nu ca pe un loc problematic nesuveran, ci ca pe un loc care poate destabiliza modul în care gândim suveranitatea însăși.

Printr-o etnografie profundă a activismului muncitoresc din Guadelupa, Bonilla examinează modul în care actorii politici din Caraibe navighează prin normele și dorințele conflictuale produse de proiectul modernist al suveranității postcoloniale. Explorând imaginarul politic și istoric al comunităților de activiști, ea examinează încercările acestora de a crea noi viziuni pentru viitor prin reconfigurarea narațiunilor trecutului, în special a istoriilor colonialismului și sclaviei.

Bazându-se pe aproape un deceniu de cercetări etnografice, autoarea arată că participarea politică - chiar și în cadrul mișcărilor eșuate - are un impact social dincolo de simplele câștiguri materiale sau economice. În cele din urmă, ea folosește cazurile din Guadelupa și din Caraibe în general pentru a oferi o concepție mai sofisticată a posibilităților de suveranitate în epoca postcolonială.