Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Viitorul banilor oferă o explorare bine structurată și accesibilă a finanțelor internaționale moderne, deși tinde mai mult spre rigoarea academică decât spre economia populară. În timp ce mulți cititori consideră argumentele de început convingătoare, capitolul final privind viitorul monedelor primește recenzii mixte.
Avantaje:⬤ Bine scrisă și ușor de citit pentru neexperți
⬤ introducere decentă în politicile monetare internaționale
⬤ argumente informative și provocatoare.
Dezavantaje:⬤ Mai academic decât cărțile tipice de pop-economics
⬤ se bazează mult pe citate
⬤ argumentele capitolului final sunt percepute ca fiind slabe și construite în grabă
⬤ folosește excesiv termenul „flooz”.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Future of Money
Conținutul cărții:
Ne conduce globalizarea către o lume cu din ce în ce mai puține monede și, în consecință, cu o gestionare monetară simplificată? Mulți specialiști cred că da, deoarece monopolurile teritoriale pe care guvernele naționale le-au revendicat mult timp asupra banilor par să se erodeze. În The Future of Money, Benjamin Cohen susține că acest punct de vedere - pe care îl numește "Contraction Contention" - este greșit. Argumentată riguros, scrisă cu o claritate extraordinară și complet actualizată, această carte demonstrează că populația globală a monedelor va crește foarte mult, nu se va contracta, făcând guvernanța monetară mai dificilă, nu mai puțin.
În centrul cărții se află un model teoretic inovator pentru înțelegerea preferințelor strategice ale statelor în materie de gestionare monetară. Ar trebui guvernele să își apere suveranitatea monetară tradițională sau ar trebui să caute un fel de consolidare regională a monedelor? Modelul oferă două mari progrese. În primul rând, în timp ce majoritatea lucrărilor științifice evaluează opțiunile strategice individual sau în comparație cu o singură altă alternativă, acest model subliniază natura tridimensională a deciziilor implicate. În al doilea rând, modelul pune accentul pe gradele de regionalizare a monedei ca determinant central al preferințelor statelor. De asemenea, Cohen explorează sistematic rolul sectorului privat ca sursă alternativă de bani.
Cartea se încheie cu două propuneri-cheie de politică. În primul rând, politica fiscală ar trebui resuscitată ca instrument de gestionare macroeconomică, pentru a compensa actuala erodare a eficienței politicii monetare. În al doilea rând, Fondul Monetar Internațional ar trebui să contribuie mai activ la coordonarea deciziilor strategice descentralizate ale guvernelor. Viitorul banilor va fi periculos. Dar, prin cartografierea politicilor alternative pe care le pot urma țările, Viitorul banilor arată că acesta nu trebuie să fie haotic.
