Violența: O abordare interdisciplinară a cauzelor, consecințelor și leacurilor

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 24 voturi.

Titlul original:

Violence: An Interdisciplinary Approach to Causes, Consequences, and Cures

Conținutul cărții:

Pe fondul progreselor medicale semnificative în tratamentul bolilor cronice de-a lungul secolului XX, povara globală a omuciderilor și a sinuciderilor a persistat ca principale cauze de deces la nivel mondial. Impactul colectiv al morții violente asupra sănătății umane este una dintre cele mai presante probleme sociale cu care se confruntă sănătatea publică globală contemporană. În general, Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ o treime din cele 5,8 milioane de decese anuale cauzate de răniri sunt atribuite violenței, 15% fiind cauzate de sinucideri, 11% de omucideri și 3% de război. În cazul în care ratele de deces prin violență continuă să se mențină neschimbate, se anticipează că, până în 2030, omuciderea va crește de pe locul 22 pe locul 17, iar sinuciderea de pe locul 16 pe locul 12 în topul principalelor cauze de deces pentru toate vârstele (OMS, 2010). Aceste rate afectează în mod disproporționat grupurile de vârstă tinere, bărbații și țările cu venituri reduse. În 2004, omuciderea a fost clasată pe locul 4, iar sinuciderea pe locul 5 în topul principalelor cauze de deces la nivel mondial pentru persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. Conform celor mai recente cifre ale Organizației Mondiale a Sănătății, numărul deceselor violente continuă să crească, cu un număr estimat de 804 000 de decese cauzate de sinucidere în 2012, ridicând astfel sinuciderea la a doua cauză principală de deces pentru grupul de vârstă 15-29 de ani (OMS, 2014). În plus față de sex și vârstă, povara globală a morții violente nu este resimțită în mod egal în toate națiunile și regiunile geografice.

Mortalitatea prin omucidere a scăzut în țările mai dezvoltate, bogate în resurse, în timp ce a crescut în țările mai puțin dezvoltate și instabile. În schimb, ratele de sinucidere continuă să crească în țările cu venituri medii și ridicate, în timp ce rămân stagnante în țările cu venituri mai mici.

Până de curând, studiul violenței a fost fragmentat între mai multe domenii definite arbitrar. De exemplu, omuciderea a fost studiată aproape exclusiv de criminologi, sinuciderea a fost rezervată în mod la fel de exclusiv psihiatrilor, războiul a fost delegat politologilor și istoricilor, iar formele de violență specifice culturii, cum ar fi mutilarea genitală, antropologilor. Acest lucru a reprezentat un obstacol major în calea progresului nostru în descifrarea cauzelor violenței într-un mod care ar putea fi cel mai eficient în orientarea eforturilor noastre în cercetare și prevenire. La fel ca proverbialul orb care descrie un elefant, lipsa integrării interdisciplinare a condus la o înțelegere fragmentară a bestiei numită violență.

Enciclopediile și alte tipuri de literatură au încercat să reunească unele dintre aceste domenii, iar seminariile și conferințele pe tema violenței s-au înmulțit în diverse domenii, însă lipsește un volum coerent care să organizeze informațiile actuale și să le formuleze într-o perspectivă asupra modului de gândire asupra problemei. Studenții care doresc să dezvolte o bază solidă de cunoștințe înainte de a trece la domenii de specialitate și cercetătorii care doresc să își integreze cunoștințele într-o perspectivă de ansamblu nu au avut unde să meargă. Instructorii care ar dori să predea un curs introductiv nu au avut nicio sursă care să poată integra informațiile.

Acest text nu presupune nicio expunere anterioară la studiul violenței. Deși are ca public țintă studenții de nivel universitar și postuniversitar din domeniul criminologiei și al sănătății globale, nu conține jargon și nu necesită cunoștințe anterioare. Acesta poate servi ca o prezentare generală cuprinzătoare înainte de a intra în orice domeniu ales de studenți: prevenirea violenței, soluționarea conflictelor, practica juridică, etica sănătății globale sau apărarea drepturilor omului. Poate fi, de asemenea, un ghid pentru reunirea informațiilor disparate pe care cineva le-a studiat cel mai probabil în mod fragmentat. Pentru a face materialul accesibil, precum și pentru a încuraja schimbul interdisciplinar, această carte este mai degrabă unică în structurarea sa: începe nu cu o listă de subiecte, ci de domenii de cercetare, începând cu cele mai de bază, dar fără a implica o ierarhie în nici o direcție. Fiecare capitol încearcă să explice modul în care subiectul său se raportează la celelalte.

Capitolele se vor concentra, de asemenea, pe evidențierea unei serii bogate de informații noi, în special cele care au apărut în ultimii douăzeci de ani, pe măsură ce interesul pentru acest domeniu s-a extins dincolo de Statele Unite pentru a cuprinde întreaga lume. Informațiile din țările cu venituri mici și medii, în care are loc cea mai mare parte a violenței globale, sunt deosebit de importante și evidențiate. Acest text va încorpora conștientizarea în evoluție a experienței psihologice și culturale subiective a autorilor, manifestarea și efectele traumei, precum și înțelegerea sociologică, antropologică, politico-economică și de mediu acumulată a originilor acesteia. Cartea explorează, de asemenea, legăturile din ce în ce mai strânse dintre diferitele tipuri de violență și extinderea (și clarificarea) necesară ulterioară a definițiilor.