Viziuni ale inegalității: De la Revoluția Franceză la sfârșitul Războiului Rece

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare cuprinzătoare a evoluției gândirii economice privind distribuția veniturilor și inegalitatea, prezentând analize detaliate ale economiștilor influenți. Fiecare capitol se concentrează pe un economist diferit, ceea ce o face atractivă și accesibilă pentru cititori. Lucrarea este bine documentată și poate servi ca o resursă importantă pentru înțelegerea inegalităților economice.

⬤ Capitole bine organizate, concise și care se bazează unele pe altele
⬤ accesibilă diferitelor niveluri de cunoștințe
⬤ comentarii pătrunzătoare și analize originale
⬤ se concentrează pe economiști mai puțin cunoscuți, precum Quesnay și Pareto
⬤ contribuie cu idei valoroase la domeniul economiei.

⬤ necesită un interes deosebit pentru distribuția veniturilor și inegalitate pentru a fi apreciată pe deplin
⬤ ar putea să nu fie pe placul cititorilor nefamiliarizați cu conceptele economice
⬤ unii ar putea dori o concentrare mai profundă asupra economiștilor individuali, mai degrabă decât o prezentare generală.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Visions of Inequality: From the French Revolution to the End of the Cold War

Conținutul cărții:

O istorie amplă și originală a modului în care economiștii din ultimele două secole s-au gândit la inegalitate, descrisă prin portretele a șase figuri-cheie.

"Cum vedeți distribuția veniturilor în epoca dumneavoastră și cum și de ce vă așteptați ca aceasta să se schimbe? " Aceasta este întrebarea pe care Branko Milanovic își imaginează că o adresează celor mai influenți șase economiști ai istoriei: Franois Quesnay, Adam Smith, David Ricardo, Karl Marx, Vilfredo Pareto și Simon Kuznets. Cercetând lucrările acestora în contextul vieții lor, el trasează evoluția gândirii despre inegalitate, arătând cât de mult au variat opiniile în funcție de vârstă și societate. Într-adevăr, susține Milanovic, nu putem vorbi despre "inegalitate" ca despre un concept general: orice analiză a acesteia este inextricabil legată de un anumit moment și loc.

Viziuni asupra inegalității ne poartă de la Quesnay și fiziocrați, pentru care clasele sociale erau prescrise prin lege, până la tratatele clasice din secolul al XIX-lea ale lui Smith, Ricardo și Marx, care vedeau clasa ca pe o categorie pur economică determinată de mijloacele de producție. Ea arată cum Pareto a reconceput clasa ca fiind o chestiune de elite versus restul populației, în timp ce Kuznets a văzut inegalitatea ca fiind rezultatul diferenței dintre mediul urban și cel rural. De asemenea, explică de ce studiile privind inegalitatea au fost eclipsate în timpul Războiului Rece, înainte de revenirea lor remarcabilă ca preocupare centrală în economia actuală.

Extragând cu meticulozitate viziunea fiecărui autor asupra distribuției veniturilor din scrierile lor adesea voluminoase, Milanovic oferă o genealogie neprețuită a discursului din jurul inegalității. Aceste portrete intelectuale sunt infuzate nu numai de o înțelegere profundă a teoriei economice, ci și de nuanțe psihologice, reconstruind perspectiva fiecărui gânditor având în vedere ceea ce era de necunoscut pentru ei în contextele lor istorice și metodologiile lor.