Vrăjitoarele, feminismul și căderea Occidentului

Recenzii ale cititorilor

Cartea pare să fie extrem de polarizantă, atrăgând un amestec de recenzii pozitive și negative. Unii cititori apreciază perspectivele istorice bine documentate și ideile provocatoare prezentate, în timp ce alții o critică pentru promovarea opiniilor misogine și lipsa unei perspective echilibrate. Tonul cărții, precum și perspectiva autoarei asupra mișcărilor feministe și a schimbărilor societale, au condus la interpretări variate ale mesajului său.

⬤ Bine documentată și riguros citată, oferind informații istorice despre vrăjitorie și feminism.
⬤ Implică cititorii cu idei provocatoare care stârnesc gândirea și discuțiile.
⬤ Unele recenzii au considerat-o fascinantă, lămuritoare și plină de viață.
⬤ Poate oferi o perspectivă comică pentru unii cititori.

⬤ Multe recenzii critică cartea pentru misoginismul perceput și poziția anti-feministă.
⬤ A fost descrisă ca fiind uneori seacă, plictisitoare sau greu de citit.
⬤ Unii cititori au considerat afirmațiile autorului exagerate sau lipsite de dovezi credibile.
⬤ Conținutul a fost etichetat ca fiind mai degrabă o răfuială decât o discuție serioasă.

(pe baza a 25 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Witches, Feminism, and the Fall of the West

Conținutul cărții:

Arhetipul "vrăjitoarei" este adânc înrădăcinat în psihicul european, revenind iar și iar în folclor și basme. Dar este ea doar un subiect de fantezie? Roald Dahl a avertizat că vrăjitoarele nu poartă întotdeauna pălării negre și nu călăresc pe bețe de mătură. Ele "se îmbracă în haine obișnuite și arată foarte mult ca niște femei obișnuite.... Acesta este motivul pentru care sunt atât de greu de prins".

În Witches, Feminism and the Fall of the West, Edward Dutton examinează istoria vrăjitoarelor și a vânătorii de vrăjitoare în lumina psihologiei evoluționiste. De-a lungul secolelor, vrăjitoarele au fost ostracizate în întreaga Europă și adesea condamnate și executate pentru vrăjitorie și pentru că făceau rău copiilor. În general, acestea se încadrau într-un anumit tip: vrăjitoarele aveau un statut social scăzut, erau antisociale și nu aveau copii, iar însăși prezența lor era considerată otrăvitoare pentru comunitate. Dutton demonstrează că vrăjitoarele reprezentau, în felul lor, o mentalitate și un comportament inadaptate, care subminau sistemul patriarhal al Europei. Când vremurile deveneau grele - adică când Europa devenea mai săracă sau mai rece - vrăjitoarele erau persecutate cu înverșunare.

Astăzi, situația evolutivă a fost răsturnată. Presiunile intense de selecție din trecut au fost depășite de revoluția industrială și de minunile sale tehnologice. Vrăjitoarele moderne supraviețuiesc și prosperă în Occidentul postmodern, încă posedate de motivațiile și dispozițiile surorilor lor de altădată. "Vrăjitoria" (nihilismul și ura de sine) nu mai este tabu, ci a devenit o ideologie cu statut înalt. Roald Dahl avea prea multă dreptate. Vrăjitoarele există și vor să ne facă rău.