Evaluare:
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.
Whitethorn: Poems
În „Poem pentru Jenne”, care deschide noua colecție ambițioasă și provocatoare a lui Jacqueline Osherow, un vecin a plantat larkspur și delphinium în curtea poetei și le îngrijește în speranța de a aduce culoare și lumină într-o casă lovită de o tragedie personală.
În timp ce florile de un albastru strălucitor, în formă de stea, înfloresc pentru a doua oară, poetul scrie: „Pământul se îndreaptă spre ceruri, eu spre cuvinte / sau spre orice fărâmă de extaz pe care o pot revendica”. Tema omniprezentă, în acest poem și în întregul Whitethorn, este că suferința umană poate fi iremediabilă, însă în natură și în limbaj se poate găsi o cheie pentru a desluși misterele durerii.
Osherow caută acel cifru prin explorarea unei game de suferințe, de la cea personală la cea istorică și culturală. În poemul „Ordini ale infinitului”, ea vizitează Treblinka și, în incapacitatea ei de a număra pietrele sau de a cuantifica pierderile reale ale Holocaustului, meditează la imposibilitatea de a-și imagina generațiile nenăscute ale urmașilor victimelor, o infinitate de vieți care nu au fost trăite, „visuri cu ochii deschiși, conversații mute, indulgențe neîmplinite, aluzii ratate...” În Whitethorn, o carte de o anvergură și o inteligență emoțională enorme, Osherow examinează fără menajamente durerea propriei istorii personale și sondează cu curaj misterul mai mare al răului și al suferinței în lume.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)