Wisenheimer: O copilărie supusă dezbaterii

Recenzii ale cititorilor

Cartea de memorii a lui Mark Oppenheimer, „Wisenheimer”, relatează experiențele sale ca prodigiu verbal care își găsește alinarea și exprimarea prin dezbateri. Este o narațiune plină de umor și reflecție, care detaliază călătoria sa de la inadaptarea din copilărie la un debater recunoscut, subliniind provocările de a crește cu talente unice. În timp ce unii cititori au apreciat anecdotele pătrunzătoare și umorul, alții au considerat că scrierii îi lipsește cursivitatea și profunzimea, în special în descrierea peisajului dezbaterilor, ceea ce a dus la recenzii mixte.

Cartea este bine scrisă, cu povestiri vii și umor, oferind o călătorie relatabilă pentru cei care s-au simțit ca niște outsideri. Cartea oferă o perspectivă valoroasă asupra lumii dezbaterilor și surprinde complexitatea dezvoltării personale și frumusețea limbajului. Mulți cititori au găsit anecdotele captivante, iar onestitatea autorului lăudabilă.

Unii cititori au criticat stilul de scriere, considerându-l exagerat și lipsit de cursivitate, ceea ce face dificilă menținerea interesului. Au existat preocupări cu privire la adecvarea cărții pentru publicul tânăr, din cauza referirilor la băutură și la întâlniri sexuale. În plus, unii au considerat că portretul dezbaterilor din liceu a fost îngust și nu a reușit să reprezinte cu exactitate experiențe de dezbatere mai ample, ceea ce a dus la dezamăgire.

(pe baza a 25 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Wisenheimer: A Childhood Subject to Debate

Conținutul cărții:

AȚI ÎNTÂLNIT VREODATĂ UN COPIL CARE VORBEA CA UN ADULT?

Care știa cuvinte mari și știa cum să le folosească? Era un fermecător sau un deștept insuportabil - sau poate ambele? Mark Oppenheimer a fost un astfel de băiat, talentul său lingvistic fiind atât un blestem, cât și o binecuvântare. Spre deosebire de minunile matematice sau muzicale, el nu avea nicio modalitate de a-și pune în valoare abilitatea unică, cu excepția faptului că vorbea ca un adult în miniatură - un truc pe care unii îl considerau impresionant, iar alții iritant. Frustrat și izolat, Oppenheimer și-a folosit puterile pentru a face rău - a devenit un wisenheimer - îndepărtându-și colegii și profesorii, făcând farse telefonice și mai rău. Dar când a ajuns la liceu, Oppenheimer a descoperit o cale de ieșire pentru vorbărețul său: echipa de dezbateri.

Aceste memorii inteligente și amuzante nu dezvăluie doar o subcultură ciudată și convingătoare, ci oferă și o discuție mai amplă despre splendoarea și puterea (inclusiv puterea de vindecare) a limbajului și despre pericolele sociale și de dezvoltare ale unui copil talentat. Călătoria lui Oppenheimer de la singurătate la împlinire oferă o perspectivă fascinantă asupra subculturii extraordinare a dezbaterilor de clasă mondială din licee și asupra puterii limbajului de a schimba viața cuiva.