Action, Contemplation, and Happiness: An Essay on Aristotle
Noțiunea de înțelepciune practică este una dintre cele mai mari invenții ale lui Aristotel. Ea a inspirat filosofi atât de diferiți precum Martin Heidegger, Hans-Georg Gadamer, Elizabeth Anscombe, Michael Thompson și John McDowell.
În prezent, un cercetător de frunte al filosofiei antice lansează o provocare la adresa ideilor primite despre înțelepciunea practică, situând-o în contextul mai larg al opiniilor lui Aristotel despre cunoaștere și realitate. Faptul că fericirea este scopul urmărit de înțelepciunea practică este unanim acceptat. Ceea ce se discută este dacă fericirea trebuie găsită în viața practică a acțiunii politice, în care dăm dovadă de curaj, temperanță și alte virtuți de caracter, sau în viața contemplativă, în care înțelepciunea teoretică este virtutea esențială.
C. D.
C. Reeve susține că dihotomia este falsă, că aceste vieți sunt de fapt părți ale unei singure vieți, care este cea mai bună viață umană. În sprijinul acestui punct de vedere, el dezvoltă relatări inovatoare ale multor noțiuni centrale din metafizica, epistemologia și psihologia lui Aristotel, inclusiv materia și forma, cunoașterea științifică, dialectica, educația, percepția, înțelegerea, știința politică, adevărul practic, deliberarea și alegerea deliberată.
Aceste relatări se bazează direct pe pasaje proaspăt traduse din multe dintre scrierile lui Aristotel. Acțiune, contemplație și fericire este un eseu accesibil nu doar despre înțelepciunea practică, ci și despre filosofia lui Aristotel în ansamblu.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)