Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile la cartea lui Emmanuel Levinas „Alteritate și transcendență” subliniază profunzimea filosofică a acesteia, în special în definirea transcendenței și alterității în cadrul eticii și sociologiei. În timp ce prima secțiune a cărții este lăudată pentru angajamentul său față de temele critice din opera lui Levinas, cititorii au remarcat probleme legate de traducerea care afectează lizibilitatea și prezența unor adnotări nedorite în unele exemplare. Natura repetitivă a lucrării în secțiunile ulterioare a determinat unele critici, dar, în general, este considerată o resursă valoroasă pentru cei care studiază fenomenologia, teologia, ontologia și etica.
Avantaje:⬤ Angajament filosofic profund și teme interesante, în special în prima secțiune.
⬤ Traducere competentă, oferind o perspectivă utilă asupra gândurilor lui Levinas cu privire la etică ca „prima filosofie”.
⬤ Oferă o introducere valoroasă pentru noii veniți la Levinas sau o resursă utilă pentru cei familiarizați cu opera sa.
Dezavantaje:⬤ S-a observat că unele pasaje au fost traduse greoi, afectând lizibilitatea.
⬤ Anumite exemplare conțineau adnotări nedorite care nu au fost dezvăluite în mod corespunzător.
⬤ Ultimele secțiuni ale cărții au devenit repetitive și mai puțin impactante, dialogurile fiind descrise ca fiind oarecum vacue.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Alterity and Transcendence
Conținutul cărții:
Recunoscut la nivel internațional ca unul dintre marii filosofi francezi ai secolului XX, Emmanuel Levinas rămâne o figură centrală în toate disciplinele umaniste pentru insistența sa - împotriva tradiției filosofice occidentale - asupra primatului eticii în cercetarea filosofică. Această primă traducere în limba engleză a unei serii de douăsprezece eseuri cunoscute sub numele de Alteritate și transcendență oferă o imagine unică a lui Levinas definindu-și propriul loc în istoria filosofiei. Publicate de un gânditor matur între 1967 și 1989, aceste lucrări prezintă o perspectivă proaspătă și accesibilă pe care o vor aprecia atât admiratorii experimentați, cât și noii veniți.
În lumea de astăzi, în care concepțiile religioase despre puterile superioare exaltate sunt în mod constant puse sub semnul întrebării de investigațiile teoretice și de influența puternică a științei și a tehnologiei asupra înțelegerii noastre a universului, noțiunea de transcendență a fost lipsită de semnificația sa? În modelul incisiv al lui Levinas, transcendența este într-adevăr vie - nu în vreo noțiune a relației noastre cu un tărâm misterios, sacru, ci în ideea relațiilor noastre lumești, subiective cu ceilalți.
Fără să presupună o cunoaștere intimă a istoriei filosofiei, Levinas explorează modul în care Plotin, Descartes, Husserl și Heidegger au abordat problema transcendenței. În discursurile despre conceptele de totalitate și infinit, el își situează propria gândire în contextul filosofilor presocratici, Aristotel, Leibniz, Spinoza, Kant și Descartes. Centrându-și întotdeauna discuțiile pe ideea relațiilor interpersonale ca bază a transcendenței, Levinas reflectă asupra drepturilor individuale (și a modului în care acestea sunt inextricabil legate de cele ale celorlalți), asupra conceptului de pace și asupra naturii dialogice a filosofiei. În cele din urmă, în interviurile realizate de Christian Chabanis și Angelo Bianchi, Levinas răspunde la întrebări-cheie care nu sunt abordate direct în scrierile sale. Pe tot parcursul lucrării, Alteritate și transcendență dezvăluie un angajament față de etică ca primă filosofie - obligându-i pe gânditorii moderni să investigheze nu doar adevărul, ci și binele.
