Ambasadori adevărați: Dave și Iola Brubeck și Louis Armstrong sfidează segregarea

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o descriere detaliată și bine documentată a legendelor jazzului Dave și Iola Brubeck, a călătoriei lor muzicale și a susținerii justiției sociale în timpul Războiului Rece, concentrându-se în special asupra „Ambasadorilor adevărați”. Cartea combină elemente de istorie și narațiune, fiind o lectură captivantă pentru pasionații de jazz și pentru cei interesați de schimburile culturale prin muzică.

⬤ Lucrare premiată
⬤ cercetare detaliată
⬤ bine scrisă și accesibilă
⬤ oferă o perspectivă din interior asupra Brubecks și a luptelor lor muzicale
⬤ evidențiază teme legate de justiția socială
⬤ adaugă profunzime poveștii despre jazz și drepturile civile
⬤ companion excelent pentru biografiile conexe.

Unii ar putea considera că este prea detaliată și nu se citește repede; s-ar putea să nu fie pe placul tuturor cititorilor din cauza accentului său specific.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Real Ambassadors: Dave and Iola Brubeck and Louis Armstrong Challenge Segregation

Conținutul cărții:

Keith Hatschek spune povestea a trei artiști hotărâți: Louis Armstrong, Dave Brubeck și Iola Brubeck și a poziției pe care au luat-o împotriva segregației prin scrierea și interpretarea unui musical de jazz intitulat The Real Ambassadors. Conceput pentru prima dată de Brubeck în 1956, drumul muzicalului spre scenă pentru premiera din 1962 a fost presărat cu răsturnări de situație extraordinare pe fundalul mișcării pentru drepturile civile. O serie de personaje pline de culoare, de la impresari de pe Broadway la manageri legați de bande, apar în povestea captivantă.

În timpul Războiului Rece, Departamentul de Stat al SUA i-a recrutat pe unii dintre cei mai mari muzicieni americani pentru a servi ca ambasadori ai jazzului, făcând turnee în întreaga lume pentru a promova așa-numita "societate liberă". Onorați ca celebrități în străinătate, ambasadorii jazz-ului, care erau în marea lor majoritate afro-americani, s-au întors acasă pentru a se confrunta cu discriminarea rasială și cu vise amânate. Brubecks au folosit acest dublu standard ca mesaj central al musicalului, folosind umorul și patetismul pentru a împărtăși perspective asupra valorilor americane.

Pe 23 septembrie 1962, debutul uimitor al trupei The Real Ambassadors a stârnit râsete, bucurie și lacrimi în fața unei arene pline la Festivalul de Jazz de la Monterey. Deși criticii au salutat în unanimitate spectacolul, acesta a devenit, din păcate, o notă de subsol în biografiile membrilor distribuției. Costul enorm al reunirii unei distribuții pline de vedete a făcut imposibilă punerea în scenă și turneul creației. Cu toate acestea, The Real Ambassadors: Dave and Iola Brubeck and Louis Armstrong Challenge Segregation (Dave și Iola Brubeck și Louis Armstrong sfidează segregarea) încheie această poveste despre jazz prin detalierea modului în care spectacolul a fost reluat triumfal în 2013 de către Festivalul de Jazz de la Detroit și în 2014 de către Jazz at Lincoln Center. Acest lucru a reafirmat locul musicalului ca parte integrantă a istoriei jazzului din America și a servit ca o reamintire importantă a modului în care vocile artiștilor sunt o forță puternică pentru schimbarea socială.