An Enquiry Concerning the Principles of Morals

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o examinare cuprinzătoare a filosofiei morale a lui Hume, subliniind importanța acesteia în înțelegerea naturii umane și a moralității, primind în același timp critici pentru lizibilitatea și calitatea producției sale.

Cartea este considerată foarte utilă pentru înțelegerea moralității din perspectiva lui Hume, fiind lăudată pentru conținutul său pătrunzător, ediția excelent adnotată și hârtia de înaltă calitate. Introducerea lui Tom Beauchamp este evidențiată în special ca o resursă valoroasă pentru studenți.

Mulți cititori consideră stilul de scriere dificil de înțeles din cauza complexității sale și a utilizării unui vocabular avansat. Există, de asemenea, plângeri cu privire la calitatea producției, inclusiv erori de formatare, fonturi mici și plasarea inadecvată a notelor de subsol. Unii își doresc o experiență de lectură mai accesibilă și atribute fizice mai bune din partea cărții.

(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Judecând-o ca fiind incomparabil cea mai bună dintre toate scrierile mele, Hume a evaluat cu exactitate acest clasic revoluționar, care continuă să influențeze gândirea filosofică asupra eticii până în zilele noastre prin forța ideilor sale și claritatea exprimării. Printre numeroasele idei pe care Hume le expune în această lucrare se numără faptul că moralitatea se bazează pe sentimente, nu pe cunoștințe.

Pe baza sentimentului moral, oamenii apreciază în mod natural calitățile agreabile și le evită pe cele dezagreabile. La o analiză mai atentă, Hume ajunge la concluzia că sentimentul de agreabilitate provine dintr-o percepție înnăscută a utilității unei anumite calități sau persoane pentru propria persoană. Anticipând filosofia utilitaristă de mai târziu, Hume susține că virtuțile care sunt cele mai apreciate sunt cele care au cea mai mare utilitate pentru majoritatea oamenilor.

Dreptatea, de exemplu, este foarte prețuită deoarece asigură în mod ideal tuturor o parte echitabilă de fericire și securitate. Hume pune un accent deosebit pe altruism, despre care spune că este înrădăcinat în sentimentul natural pe care fiecare dintre noi îl are pentru semenii săi.

Atunci când suntem înconjurați de oameni care se află în circumstanțe plăcute, tindem să simțim aceeași plăcere, iar atunci când aflăm despre o tragedie, chiar și printre oameni aflați de cealaltă parte a lumii, tindem să ne simțim triști. Din această simpatie naturală și din sentimentele noastre morale generale, apar distincțiile morale între bine și rău, iar noi suntem motivați să ne îndreptăm acțiunile către scopuri ideale, nu numai pentru noi înșine, ci mai ales pentru ceilalți.

În multe privințe, gândirea lui Hume cu privire la etică a fost considerată radicală în epoca sa. Metoda sa empirică de interpretare a moralității ca rezultat al emoțiilor umane înnăscute a contribuit la îndepărtarea filozofiei ulterioare de noțiunile transcendentaliste de etică care predominaseră anterior.