Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „O anatomie a limbii chineze - ritm, metaforă și politică” oferă informații valoroase despre complexitatea limbii chineze, subliniind impactul ritmurilor, rimelor și metaforelor. Cartea este apreciată pentru conținutul care îndeamnă la reflecție și pentru beneficiile practice pentru cititorii interesați să-și aprofundeze înțelegerea culturii și a limbii chineze.
Avantaje:Oferă o perspectivă practică asupra utilizării limbii chineze, sporește aprecierea pentru tehnicile literare, oferă o înțelegere mai profundă a contextelor culturale și psihologice, este bine structurată și scrisă într-o manieră atractivă, include exemple relevante din viața chineză.
Dezavantaje:Unii cititori pot găsi anumite capitole, în special cele axate pe politică, mai puțin captivante sau relevante pentru interesele lor. Are un ton academic care s-ar putea să nu placă tuturor.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Anatomy of Chinese: Rhythm, Metaphor, Politics
Conținutul cărții:
În timpul Revoluției Culturale, Mao a îndemnat poporul chinez să "zdrobească cele patru vechi": vechile obiceiuri, vechea cultură, vechile obiceiuri și vechile idei. Cu toate acestea, atunci când Gărzile Roșii din Piața Tiananmen au scandat "Vrem să-l vedem pe președintele Mao", ei au folosit, fără să știe, un ritm clasic care datează din perioada Han și care este însăși întruchiparea celor patru vechi. O anatomie a limbii chineze dezvăluie modul în care ritmurile, metaforele conceptuale și limbajul politic transmit semnificații consacrate pe care vorbitorii de limbă chineză nu le cunosc în mod conștient și contribuie la dezbaterea continuă dacă limba modelează gândirea sau viceversa.
Ancheta lui Perry Link asupra funcționării limbii chineze relevă convergențe și divergențe cu limba engleză, mai ales în domeniul metaforei conceptuale. Metaforele spațiale diferite pentru conștiință, de exemplu, înseamnă că vorbitorii de engleză se trezesc, în timp ce vorbitorii de chineză se trezesc. Alte metafore subiacente din cele două limbi sunt similare, ceea ce sprijină teoriile care localizează originile limbajului în creier. Distincția dintre limbajul de zi cu zi și limbajul oficial a fost neobișnuit de semnificativă în China contemporană, iar Link explorează modul în care cetățenii obișnuiți învață să joace jocuri lingvistice, mânuind cu abilitate limbajul oficial pentru a-și promova interesele sau pentru a se apăra de alții.
Deosebit de provocatoare este examinarea de către Link a modului în care limbile indo-europene, cu preferința lor pentru substantive abstracte, generează puzzle-uri filosofice pe care chineza, cu preferința sa pentru verbe, le evită. Problema minte-corp care a afectat cultura occidentală poate fi fundamental mai puțin problematică pentru vorbitorii de chineză.
